Istoria timbrelor româneşti. Cel mai scump, vândut cu 860.000 de euro

timbru

Prima marcă poştală de pe teritoriul Ţărilor Române a fost tipărită la Iaşi în 1858, deşi ne aflam sub suzeranitate otomană. Istoria timbrelor româneşti este una lungă şi fascinantă. După Primul Război Mondial ţara noastră tipărea hârtii de valoare pentru Imperiul Japonez şi pentru Regatul Danemarcei, pentru state şi companii europene, africane şi sud-americane. Chiar dacă astăzi nevoia de mărci poştale este mult mai mică, fabrica naţională de timbre funcţională chiar şi după 144 de ani.

Povestea timbrelor a început în mai 1840, când Regatul Unit al Marii Britanii a emis "Penny Black": prima marcă poştală din lume! După numai 18 ani însă, în selectul club au intrat şi românii. La Iaşi a fost tipărit primul timbru poştal gumat din Europa Centrală şi de Est: „Capul de bour", cu valoare în parale. Un simbol al identităţii româneşti şi un imens gest de frondă faţă de Imperiul Otoman care controla administrativ Ţările Române.

Ion Barbu - directorul Fabricii de timbre: „Nu erau timbre care să aibă putere circulatorie pe întregul teritoriu al României, nici măcar din acea perioadă. Primele timbre cu adevărat româneşti sunt timbrele care au fost tipărite ulterior datei înfinţării fabricii de timbre. Dată care este considerată ca fiind data de 29 februarie 1872. Este data când a fost adoptată Legea timbrului şi a înregistrării”.

Primele mărci tipărite în baza acestei legi au fost... timbrele fiscale, colile încrustrate şi poliţele. În anul 1873 a început producţia cărţilor poştale, iar din anul 1876, după ce fabrica a fost dotată cu echipamente şi prese aduse de la Viena, Bucureştiul a început să producă şi timbre poştale. Ion Barbu - directorul Fabricii de timbre: „Timbrele tipărite în Principatele Române după anul 1872 au avut putere circulatorie recunoscută şi pe plan internaţional. Au impulsionat, dacă vreţi, într-un fel sau altul şi idealurile de independenţă ale Principatelor Române”.

Fabrica de timbre a avut cei mai glorioşi ani imediat după Primul Război Mondial: a tipărit hârtii de valoare pentru imperii, regate, republici şi companii private de pe toate continentele lumii.

Între anii 1920 şi 1940, România a fost unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială a emiterii de acţiuni, obligaţiuni, documente bancare şi titluri de stat. Fabrica de timbre avea cele mai moderne utilaje şi graficieni specializaţi în fizică şi matematică, la Viena, Londra şi Paris.

Comunismul a promovat filatelia, dar a stagnat investiţiile şi a alungat clienţii externi. După anul 1990, situaţia s-a revitalizat. Dar poşta electronică şi numărul tot mai redus al filateliştilor români au subţiat cererea de timbre poştale şi filatelice. Totuşi, fabrica are, astăzi, dotări bune. Şi, după 144 de ani de la înfinţare, este singura care mai funcţionează pe fosta platformă a Monopolurilor, înfinţată de Regele Ferdinand, după Marea Unire.

Ion Barbu - directorul Fabricii de timbre: „Tipărim timbre poştale dintr-o colecţie care se numeşte Ceahlăul, avem o altă emisiune despre personalităţi ale lumii culturale româneşti”

După ce sunt tipărite, colile ajung la perforator şi capătă forma finală. Orice timbru poştal, fiscal sau filatelic vândut de Poşta Română se realizează în atelierul de perforare.

Gabriel Dobre - angajat al Fabricii de timbre: „Ideea este că acest perfor îi dă şi dimensiunea timbrului. Sunt timbre: 33 per 48, 36 per 36, sunt unele model cu cerc. Sunt mai multe matriţe”.

Gabriel Dobre este gravor, de meserie. Din cauză că timbrele nu se mai concep astăzi pe machete gravate, ci în sistem computerizat, omul a fost nevoit să se recalifice la locul de muncă.

Gabriel Dobre - angajat al Fabricii de timbre: „Este mai uşor, dar era mult mai frumos înainte! Era mai frumos. Era tipar adânc, se vedea altfel cerneala”.

Timbrele trebuie să respecte standardele internaţionale. Câte un exemplar al fiecărei emisiuni româneşti este trimis gratuit în fiecare dintre cele 235 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Poştei, ca să poată fi comparat cu posibile mărci falsificate apărute pe piaţă. Iar fabrica românească de timbre primeşte câte un exemplar emis în fiecare stat partener. Aşa că după perforare, timbrele fabricate la Bucureşti sunt verificate calitativ.

Iuliana Spătaru - controlor tehnic de calitate al Romfilatelia: „Această coliţă, vizual dacă le comparăm una cu cealaltă sunt perfecte pentru un necunoscător. Dar dacă ne uităm mai cu atenţie vom vedea aici lipsa de culoare, care este un pic luată. Ceea ce nu poate merge pe piaţă. Să vă arăt mai departe, care este o eroare puţin mai gravă: un perfor! Care se pot vedea mai bine pe spate! Spre exemplu, aceasta are perforul înfundat. Cum spunem noi... confetti. Toate găurile trebuiesc desfundate. Una singură rămasă nu este bună”.

140 de angajaţi mai are astăzi fabrica naţională de timbre. Salariile sunt mărunte, profitul redus. Dincolo de nevoi şi de lipsuri sclipeşte însă... mândria: suntem printre puţinele popoare care şi-au tipărit mărcile poştale de la începutul existenţei naţionale.

Ion Barbu - directorul Fabricii de timbre: „În momentul în care nu s-ar mai tipări în ţară aceste timbre, atunci ar exista efectul comercial şi care ar transforma timbrul poştal românesc într-un produs strict comercial şi fără nicio legătură cu promovarea intereselor naţionale ale României”

Cea mai frumoasă emisiune de timbre fiscale româneşti a fost tipărită în anul 1911 şi a reprezentat portretul Regelui Carol I. Cea mai scumpă piesă filatelică românească este însă un exemplar unicat al ziarului „Zimbrulu şi Vulturulu”, ştanţat pentru transportul de la Iaşi, la Galaţi, cu... opt timbre „Cap de bour", în valoare de cinci parale, fiecare. În anul 2007 a fost vândut la o licitaţie din Geneva cu... 860.000 de euro.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate