Dacă ești un cetățean activ, care a participat la toate alegerile, trebuie să afli cum comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale sau orice fel de comasare decisă și anunțată cu trei luni înainte îți afectează grav drepturile fundamentale. Chiar dacă ți se pare că e mai simplu să mergi la vot de mai puține ori sau că argumentul Coaliției PSD-PNL “cu economiile” are sens, în realitate este vorba despre o capcană.
Comasarea alegerilor nu este o idee nouă în peisajul politic românesc. Însă recentele încercări de a o pune în practică, deși Curtea Constituțională s-a pronunțat o dată defavorabil, ar trebui să îngrijoreze toți cetățenii care prețuiesc democrația și votul lor.
Orice încercare de a comasa alegerile duce la o diluare a acestui principiu fundamental, oferind un cadru în care drepturile electorale sunt compromise, iar rezultatul viciat.
Dincolo de preocupările constituționale, comasarea alegerilor prezintă o serie de provocări practice. Numărul crescut de buletine de vot, necesitatea unor proceduri de votare mai complexe și riscul de eroare sunt doar câteva dintre problemele care ar putea să apară.
Aceste dificultăți nu numai că pun presiune asupra sistemului electoral, dar pot și să descurajeze participarea la vot.
Democrația și drepturile electorale fundamentale sunt în joc. Dar din motive cinice legate de maximizarea rezultatului pentru un partid sau altul, Coaliția PSD-PNL este gata să arunce la coșul de gunoi efortul colectiv de peste 30 de ani de a avea o țară liberă și democratică.
Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare reprezintă o provocare serioasă la adresa principiilor constituționale și a practicii democratice sănătoase. Argumentele împotriva acestei măsuri sunt puternice, atât din perspectiva drepturilor constituționale, cât și a implicațiilor practice. Protejarea dreptului de a alege și de a fi ales, precum și asigurarea unui proces electoral clar, accesibil și reprezentativ trebuie să rămână priorități pentru orice democrație.
Dar să trecem în revistă, sumar, unele argumentele de ordin constituțional, cele juridice și practice care sunt împotriva ideii de comasare la acest moment, cu doar trei luni înainte de data alegerilor europarlamentare:
A. Teme diferite ale celor două tipuri de alegeri - locale și europarlamentare. Acest argument nu a fost analizat în mod direct de CCR. Alegerile locale sunt menite să reflecte interesele și problemele specifice comunităților locale, în timp ce alegerile europarlamentare sunt orientate către probleme la nivel european. Comasarea acestor alegeri ar putea dilua importanța și specificitatea fiecărei alegeri, afectând astfel reprezentarea adecvată a cetățenilor la nivel local și european. Comasarea alegerilor poate conduce la confuzie în rândul alegătorilor și poate afecta capacitatea acestora de a face alegeri informate, având în vedere diferențele semnificative între problemele locale și cele europene. Acest lucru ar putea încălca principiul unui proces electoral liber și corect, garantat de Constituție.
B. S-a invocat argumentul economiei bugetare, argument invocat și în 2012. Curtea a solicitat, la acea dată, o evaluare de impact bugetar şi a considerat că impactul, care era pe la 157 de milioane de lei, nu justifică comasarea alegerilor.
C. încălcarea dreptului de a alege - Unul dintre cele mai puternice argumente împotriva comasării alegerilor este încălcarea dreptului constituțional de a alege. Conform Constituției României, alegerile trebuie să asigure exprimarea liberă și corectă a voinței poporului. Curtea Constituțională spunea în 2012: „Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale, cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor. Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere”. Sigur că unele cifre sunt diferite - în cazul comasării din 9 iunie am avea 5 buletine de vot pe care le-am introduce în 5 urne de vot.
D. încălcarea drepturilor de a fi ales - Un alt argument puternic este acela potrivit căruia un cetățean român va fi restrâns la doar unul dintre cele două scrutine care se vor desfășura concomitent - fie la europarlamentare, fie la locale. Din nou, Curtea Constituțională din 2012: “Organizarea la aceeași dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție. Asta, deoarece există situații în care un candidat care nu a obținut un mandat de ales local să își exprime dorința de a participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamentar (senator sau deputat), lucru perfect posibil, dar numai în cazul organizării și desfășurării alegerilor la date diferite”.
E. Modificarea legislației electorale cu trei luni înainte de alegeri reprezintă o încălcare flagrantă a recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția: “Ar fi necesar a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.” Pe scurt, schimbarea regulilor jocului, pe parcursul jocului, pentru a avantaja partidele care dețin puterea - exact ceea ce se întâmplă în România zilelor noastre. Modificarea intempestivă a legislației electorale și a calendarului electoral duce la impredictibilitatea alegerilor, la bulversarea electoratului și la riscul de încălcare a drepturilor constituționale. Deși recomandările Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii, ele “constituie coordonate ale unui scrutin democratic” pentru statele care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim.
F. Complicațiile practice ale implementării
a. numărul mare de buletine de vot pe care un cetăţean trebuie să le folosească în cadrul procesului electoral - cinci -, ceea ce va duce la prelungirea timpului pe care fiecare îl va petrece în cabina de vot şi implicit la îngreunarea procesului electoral.
b. riscul de greși urna (vor fi cinci urne de vot) în care se depune fiecare vot - ceea ce ar putea duce la erori majore de stabilire a rezultatului electoral, la creșterea exponențială a timpului pentru finalizarea numărării, în condiții de oboseală etc.
c. constituirea a două spații de vot pentru fiecare alegere - pentru că la alegerile europarlamentare cetățenii pot vota oriunde în țară, la cele locale doar în UAT-ul unde au domiciliul/reședința - caz în care argumentul reducerii costurilor nu mai există. Dacă, în schimb, nu există spații distincte, se creează premisele fraudării alegerilor prin înmânarea de buletine de vot locale unor cetățeni care ar avea dreptul să voteze doar la europarlamentare. O altă problemă care ar afecta ideea a două spații de vot este cea a lipsei de experți electorali care să acopere toate pozițiile în caz de dublare a numărului de secții de votare.
d. primarii care vor pierde alegerile cu cinci luni înainte să predea mandatul, din iunie până în octombrie, vor fi tentați să adopte tactica pământului pârjolit pentru competitorii lor care au câștigat poziția de primar;
e. procedurile electorale au în acest moment reguli diferite, iar comasarea va duce la creșterea riscului de erori sau de fraude electorale. Poate afecta serios integritatea și transparența procesului electoral.
G. Modificarea altor prevederi legislative pe partea de integritate
a. pentru a combate obiceiul nesănătos al multor primari de a-și asigura realegerea prin mutarea fictivă a multor cetățeni în localitate cu câteva zile înainte de ziua votului, s-a votat în urmă cu câteva luni legea prin care se instituie regula ca persoanele cu reședință - flotant - să poată vota la nivel local doar dacă au această modificare operată cu cel puțin șase luni înaintea datei alegerilor. În cazul comasării, români de bună credință, care locuiesc efectiv într-o localitate fără a avea reședința stabilită, nu vor putea vota pentru că data alegerilor s-a stabilit cu trei luni înainte.
b. vor trebui modificate prevederile legale privind traseismul - primarii care vor demisiona dintr-un partid pentru a candida din partea altuia cu șapte luni înainte de încetarea mandatului își vor pierde mandatul dacă nu se modifică legislația actuală;
c. va trebui modificată și legislația finanțării partidelor politice pentru a lămuri cum se va plăti subvenția stabilită pentru poziția de primar în situația primarilor care au schimbat partidul;
d. dacă doresc ca la alegerile europarlamentare să se voteze în două zile, conform declarațiilor publice, ar fi necesară schimbarea legii privind alegerile europarlamentare.
e. Prelungirea/scurtarea mandatelor locale nu este posibilă. Constituția permite prelungirea mandatelor aleșilor doar în caz de stare de război, de asediu sau de urgență, ceea ce, în prezent, nu este cazul.
În centrul democrației stă respectul neclintit pentru drepturile și voința cetățeanului. Românii, care și-au dat viața pentru democrație, merită un sistem electoral care să respecte aceste principii și să garanteze o exprimare liberă și neîngrădită a voinței populare, adică a suveranității poporului. Românii nu sunt proşti, aşa cum îi consideră PNL şi PSD, şi înţeleg ce urmăresc, de fapt, cele două partide: să rămână la putere pentru a putea în continuare să jefuiască țara. Din acest motiv PNL și PSD se tem de votul românilor și încearcă prin orice mijloace să ajungă la varianta comasării alegerilor.
