Sari la conținut

Din|Interior. Porcul românesc: pe cale de dispariție în țară, mină de aur pentru străini

Bazna și Mangalița sunt crescuți, în libertate, prin păduri și pe pajiști, și se hrănesc cu iarbă, rădăcini, ghinde și ciuperci.

„Este o carne de lux, este un nou trend pe piața europeană", spune Vasile Băcilă, președintele Autorității Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie.

„Dacă ne referim la conținutul în acizi grași nesaturați, această carne se poate asemăna cu carnea de somon și cu uleiul de măsline”, spune Itu Maria, director al Direcției Agricole Maramureș.

Din carnea porcilor Mangalița, italienii prepară delicatese precum prosciutto, iar spaniolii jambonul de Serrano. La Paris, un kilogram de jambon de Serrano se vinde cu peste 150 de euro. Însă nu fermierii români sunt cei care s-au îmbogățit din comerțul de carne, ci vecinii unguri. În timp ce Ungaria a devenit un mare exportator de animale, în România, rasele de porci Bazna și Mangalița au ajuns în pragul dispariției.

„În prezent, cele două rase, rasa Mangalița și rasa Bazna, sunt considerate rase pe cale de dispariție”, spune Vasile Băcilă.

„Mai mulți producători m-au întrebat cum ar fi posibil ca să importe un milion de porci Mangalița din România. Și le-am spus: îmi pare foarte rău, nu cred că am mai văzut, în ultimul timp, zece exemplare”, spune Ion Otiman, președintele Institutului de Economie Agrară.

În perioada comunistă, în România, erau peste un milion de porci Bazna și Mangalița. În anul 2013, au mai rămas doar 77. De mai bine de 40 de ani, statul român nu a investit în conservarea celor două rase. Concomitent, autoritățile au încurajat importul altor porci, precum Duroc, Landrace și Marele Alb, care dau mai multă carne, dar de o calitate inferioară, cu un conţinut ridicat al colesterolului.

„Greşeala vine în primul rând din faptul că nu s-a acordat atenţie conservării şi creşterii în rasă curată”, spune Ion Otiman.

„Acum ne dăm seama cu toţii că este un porc foarte valoros şi ne dăm seama cu toţii că trebuie să începem neaparat repopularea”, spune Ioan Tătăran, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Porci din rasa Mangaliţa.

Declinul raselor tradiționale a început `în anii 70, după colectivizare. Comuniștii au ajuns la concluzia că porcii Bazna și Mangalița nu puteau fi crescuți, cu succes, la nivel industrial, pentru că ajungeau greu la maturitate. Autoritățile au adus animale din Statele Unite și Canada care creșteau mai repede și dădeau un randament mai ridicat.

„Dacă la rasele specializate de carne, în cinci luni se ajunge la greutate optimă de sacrificare, la 100 și ceva de kilograme, la rasa Mangalița se ajunge cam după nouă, zece luni”, explică fermierul Marcel Andrei.

Vechiul regim avea nevoie de producții mari de cărnuri pentru export, mai ales pentru schimburile comerciale cu Uniunea Sovietică. Combinatul zootehnic Comtim, din Timișoara, vindea anual în străinătate peste un milion de porci.

Strategia comunistă: nu calitate, ci cantitate

„Din această cantitate, 60% mergea la ruși pe sistem barter. Noi le dădeam carne, de la ei luam petrol în condiții mult mai avantajoase”, spune Costel Eremia, fost șef al Departamentul Agriculturii de Stat.

Autoritățile comuniste nu erau interesate de calitate, ci doar de cantitate.

„Această presiune extraordinară pe nevoia de productivitate, pe nevoia de hrană, în ultimă instanță nu s-a problema de calitate, ci de cantitate”, explică Ion Otiman.

Costel Eremia a condus Departamentul Agriculturii de Stat în anii `80. Își amintește că șefii de ferme erau obligați să raporteze, în amănunt, nivelul producțiilor.

În cartea sa, „O viață trăită așa cum a fost”, Costel Eremia scrie: „Pentru că de birocrație nu se ducea lipsă nici atunci, ci dimpotrivă, dările de seamă ce se prezentau bilanțului anual cuprindeau peste 100 de file. Un ingier șugubăț a inserat pe la pagina 30 a dării de seamă un anunț cu majuscule: CINE CITEȘTE PÂNĂ AICI VA PRIMI CADOU UN PORC. Abia după doi ani, la un control întâmplător, s-a descoperit gluma, ministrul spunând că regretă că nu a putut câștiga el cadoul promis".

Ceaușescu a plătit o parte din datoria externă a țării, de peste 10 miliarde de dolari, cu bani încasați din exportul cărnii de porc. Dar prețul plătit de rasele românești a fost uriaș.

În anul 1989, din 11,5 milioane de porci, câți erau în țară, doar 200 mai aparțineau raselor Bazna și Mangalița.

„Am ajuns să o importăm înapoi din Ungaria, deși e rasă românească”, spune Marcel Andrei.

În Ungaria situația a fost similară. Comuniștii de la Budapesta au renunțat la Mangalița locală pentru alte rase, din import. Însă autoritățiile maghiare au anticipat că, pe viitor, vesticii vor dori să mănânce sănătos și vor căuta să cumpere o carne fără colesterol. Statul a sprijinit fermierii să crească rasa Mangalița, iar acum țara vecină face exporturi de milioane de euro în Italia, Spania, S.U.A și în Japonia.

„S-au deșteptat mai devreme decât noi. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru. Au reușit foarte repede să reacționeze la cerințele pieței”, spune Ion Otiman.

„Statul maghiar a fost chiar naționalist și, vrând să pară că această rasă a fost chiar a lor, a a facilitat și a acordat subvenții și ajutoare pentru a dezvolta și a menține rasa”, spune Liviu Ilaș, directorul Direcției Agricole Sibiu.

Crescătorii de Mangalița din Ungaria sunt protejați de guvern

La Debrecen, în Ungaria, reporterii Din|Interior l-au găsit pe Peter Toth, inginerul agronom care a relansat zootehnia din această țară. În anii `90, Peter Toth se afla la studii în Spania unde l-a cunoscut pe Juan Vicente Olmos, moștenitorul unui fabrici de jambon.

„Cu ajutorul lui, am luat legătura cu banca genetică unde încă se mai găseau câteva exemplare de Mangalița și am înființat o firmă prin care și astăzi se livrează carne de Mangalița din Ungaria în Spania. Acolo carnea este transformată în faimosul jambon care se distribuie în toată lumea”, povesteșete Peter Toth.

Afacerea cu spaniolii a dezvoltat zootehnia maghiară. În prezent, fermierii de acolo cresc peste 60.000 de porci din rasa Mangalița. Ungurii prepară și produse tradiționale precum șuncă și cârnați pe care le vând cu succes în străinătate.

„Nu este întâmplător că atunci când cineva trebuie să aleagă între două feluri de friptură, va alegea cea din Mangalița”, spune Andras Javor, prorectorul Universității din Debrecen.

Crescătorii de Mangalița sunt sprijiniți de Guvernul de la Budapesta. Premierul maghiar, Victor Orban, a anunțat că vrea să reducă TVA la carnea de porc de la 27% la 5%. Fermierii primesc şi o subvenție de 150 de euro pe cap de animal. Ca să-și protejeze afacerile și să elimine concurența din ţările vecine, inclusiv din România, fermierii unguri au decis să nu mai vândă vieri și scroafe în afara țării.

„Cred că un crescător de animale trebuie să știe că a sa crescătorie face parte din cultura națională. La fel și speciile de animale, valorile create de strămoșii noștri, iar noi avem obligația să le păstrăm”, spune Andras Javor.

„Printr-un program național și-au propus ca până la finele anului să dubleze efectivele matcă. Ei nu vând deloc scrofițe nicăieri în afara țării, pentru că vor să își dubleze efectivele”, spune Ioan Tătăran, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din rasa Mangalița

În schimb în România, până în anul 2000, nu a existat o lege pentru conservarea raselor tradiționale de porci.

„Pentru cele două consider că se putea face mai mult”, spune Vasile Băcilă, președintele Autorității Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie

În perioada 2006-2009, Ministerul Agriculturii a acordat subvenții de peste 20 de milioane de euro crescătorilor de Bazna și Mangalița. Numărul lor a crescut rapid, de la 31 de scroafe câte erau în 2005, la 548, în anul 2009. Însă din anul 2010 și până în prezent, Ministerul Agriculturii a sistat plățile, din lipsă de fonduri, iar efectivele de porci au scăzut de zece ori.

„În 2009 am avut un nucleu de 548 de scroafe Mangalița, iar în 2013 am ajuns la 55 de scroafe”, spune Maria Toma, director în cadrul Ministerului Agriculturii

„Crescătorii i-au tăiat, i-au valorificat. Răspunsul a fost ăsta, dacă statul nu mai imi dă ajutor, nu am niciun interes să ţin animalul”, explică Vasile Băcilă.

Istoria porcului de Bazna

Bazna, județul Sibiu. Un sat săsesc, din inima Ardealului, în trecut renumit pentru creșterea porcilor. Acum o localitate săracă, fără identitate. Povestea porcului de Bazna a început în secolul 19, atunci când un grup de muncitori englezi construiau calea ferate Sibiu-Mediaș. În drum spre Ardeal, britanicii au luat și doi porci din rasa Berk cu care voiau să pună bazele unei ferme. Cum scroafa a murit în timpul călătoriei, englezii au împerechiat vierul Berk cu o Mangalița locală. Așa a apărut un porc negru cu dungi albe. Porcul de Bazna.

„La vremea respectivă, porcul ăsta a făcut senzație. Când mergeau băznenii la târg prima data se cumpăra porcul de Bazna. S-a dovedit că e foarte gustoasă carnea”, spune Albert Binder, crescător de porci Bazna.

Localnicii au început să crească acești porci pentru că dădeau mai multă carne decât cei din rasa Mangalița. În decurs de un secol, porcul de Bazna ajunsese să populeze majoritatea gospodăriilor din Ardeal.

„Fiecare gospodar se lăuda cât de groasă e slănina, pentru că slănina era alimentul pe care îl consumau un an întreg”, spune Ioan Haș, directorul Stațiunii de Cercetări Agricole Turda.

Sătenii au renunțat să crească aceste animale imediat după anul 1989. Patronii abatoarelor nu le mai cumpărau porcii pentru că preferau să cumpere carne ieftină din import.

„Când mergeam la abator cu un porc de peste 200 de kilograme îmi spuneau că nu nu vor să mi-l ia că are slănina prea groasă, grăsime prea multă”, spune Albert Binder.

În prezent, în sat au mai rămas doar câțiva crescători de Bazna. Unul dintre aceștia este un sas, Albert Binder. În tinerețe avea peste 40 de animale. Acum, în gospodăria sa mai creşte două scroafe și cinci purcei, cât să ducă mai departe tradiţia.

„La vârsta mea de 70 de ani nu mai am power-ul ăla ca în tinerețe. Și eu mai țin pentru mine, așa, încă două scroafe și pentru gospodăria proprie”, spune el.

„De mult timp s-a ocupat cu asta. E o chestie tradițională a Baznei, aparține de comuna Bazna”, spune soția lui, Ecaterina.

Mulți dintre fermierii din Bazna erau sași. În timpul celui de-al doilea război mondial au fost înrolați în armata lui Hitler și au murit pe front. Printre victime au fost și rudele lui Albert Binder.

În biserica evanghelică din localitate sasul are un tablou cu rudele sale, în uniformă militară nazistă.

Cu porcii pe trotuar

Sașii care s-au întors de pe front au fugit în Germania, de teama rușilor. Au luat cu ei și porcii de Bazna și, în Germania, au creat o nouă rasă, Schwebishal, foarte apreciată pentru gustul și calitatea cărnii. Unul dintre nemții care fac afaceri cu porci Schwebishal este Rudolf Buhler. Ca să își popularizeze bussines-ul, Buller a avut o idee inedită.

„A încărcat două remorci cu peste 100 de porci șI l-a descărcat la Stuttgart în zona pietonală. O groază de cetățeni care erau la plimbare prin oraș nu știau cum apar porcii ăștia din senin acolo și s-a vorbit o săptămână de acțiunea lui”, spune Albert Binder.

Buller a fost amendat pentru tulburarea liniștii publice, dar a câștigat înzecit. Ferma sa a căpătat notorietate și, în prezent, Asociația Crescătorilor de Schwebishal vinde peste 4.000 de animale pe săptămână.

„Acum crescătorii de Schwebishal sunt peste 600 și anual se întâlnesc la o masă festivă și cifra lor de afaceri este între 80 și 120 de milioane de euro”, spune Albert Binder.

Însă, în România nu există nicio inițiativă de promovare a raselor traditionale de porci. Gheorghe Lica este viceprimarul comunei Bazna. El susține că primăria nu poate să facă nimic pentru ca porcul de Bazna să devină un simbol local.

„Nu avem nici posibilitatea financiară pentru a susține aceste specii de porci și nici condițiile pentru a fi dezvoltată această rasă”, spune Sincron Gheorghe Lica.

Viceprimarul susține că statul trebuie să ia, urgent, măsuri. În caz contrar, această rasă valoroasă va dispărea.

„Statul român, din punctul meu de vedere, are obligația morală pentru că porcul de Bazna este considerat un brand național”, spune el.

În ultimii ani, tot mai mulți oieri sibieni cresc la stâne, pe lângă mioare, și porci de Bazna. Unul dintre aceștia este Marcel Andrei, președintele Sindicatului Crescătorilor de Ovine din România. Andrei s-a apucat de afacere pentru că slănina, alimentul preferat al ciobanilor, s-a scumpit foarte mult, iar porcii româneşti o au din belșug.

„La crescătorii de oi una din mâncarea de bază este slănina. La rasele de carne am ajuns să mă duc să cumpăr de la măcelării, le spuneam șorlic că numai slănină nu era, și dădeam 15 lei pe kilogram. Atunci am zis, de ce să nu țin eu porcul nostru?”, spune Marcel Andrei.

Oamenii care au reînviat tradiția

Adrian Scumpu este un cioban din satul Boian, județul Sibiu. De mai bine de patru ani, a început o afacere, cu porci Bazna și Mangalița.

„Nu i-am dus în târg niciodată. De aici de la stână îi vând”, spune Adrian Scumpu.

Ciobanul a ales acești porci pentru că se cresc ușor, sub cerul liber, ca oile, și sunt rezistenţi la frig și la boli. Cererea este mare, purceii se vând și pe Internet. Scumpu consideră că autoritățile au greșit pentru că nu i-au încurajat pe țărani să crească rasele tradiționale de animale.

„Au venit străinii cu porcii ăia albi și noi am pus botul. Și am adus oi d-alea de rasă, la una e cald, la una e frig, nu rezista. Ăștia sunt aici crescuți, îs adaptați la mediul nostru, am adus și berbeci, au murit pe dealurile astea, la unii le-a fost cald, la unii frig”, spune Nicolae Scumpu.

Adrian Scumpu, fiul său, vrea să dezvolte stâna cu fonduri europene.

„Să ducem mai departe toată afacerea. Să înmulțim dacă putem animalele, dacă se poate să accesăm ceva fonduri europene”, spune Adrian Scumpu.

Județul Alba. O godspodărie pierdută între dealuri este tot ce a rămas din Bucerda, un vechi sat de chiaburi. Satul a fost demolat de comuniști, pământurile au fost confiscate, iar țăranii au fost mutați cu forța la oraș.

„Ceaușescu zicea că hodăile să se termine, să îi adune, să îi bage pe toți în bloc, ca să scoată pâinică de pe terenul ăsta”, spune fermierul Nicolae Cleja.

Acesta este singurul sătean care s-a întors la vatra sa. Stă într-o gospodărie fără curent și își câștigă traiul din creșterea porcilor Bazna și Mangalița.

„Eu nu am pierdut prăsila de Bazna, am ţinut-o până în momentul de faţă. Am avut şi d-aia albii, dar nu a fost carnea bună şi i-am vândut”, spune el.

Dimineaţa, fermierul își lasă animalele să mănânce în pădure, iar seara acestea se întorc singure acasă.

„Ei ştiu că acolo este casa, acolo se întorc seara, se culcă, iar dimineaţa pornesc iarăşi pe traseu în pădure”, spune medicul veterinar Ioan Cleja.

Ioan Cleja, fiul fermierului, susține că la fermă vin clienți și din Germania. Nemții sunt atrași de modul ecologic în care sunt crescute animale.

„În sezonul de vară vin şi îşi cumpără câte un exemplar. La neamţ cât îi ceri, atât îţi dă pe el”, spune Ioan Cleja.

Marea problemă a fermierilor o constituie însa lipsa materialului genetic de calitate.

„Abia am găsit să cumpăr”, spune fermierul Marcel Andrei.

„Prin toate satele am umblat, în trei patru județe, pe aici, până am găsit ultimele exemplare care mai erau. Rasa era practic dispărută”, spune Ioan Cleja.

Turda, județul Cluj. Stațiunea de Cercetare este singura instituție care a conservat fondul genetic la rasele de porci Bazna și Mangalița. În timpul regimului comunist, cercetătorii au păstrat câteva exemplare. Așa se face că aceste rase valoroase nu au dispărut complet din România.

„Am considerat de datoria noastră să menținem aceste stocuri genetice pentru că fac parte din patrimoniul genetic al țării și nu avem voie să îl pierdem”, spune Ioan Haș, directorul stațiunii.

Acum, stațiunea de cercetare vinde vieri și scroafe din rasă pură în întreaga țara. Deși fondurile alocate de la buget pentru conservare sunt insuficiente, cercetătorii au proiecte ambițiose.

„Punem acum la punct și un program de crioconservare a spermei, deci conservare pe termen lung, și aceasta va fi de folos pentru generațiile următoare, mai ales pentru a evita consangvinizarea”, spune Ioan Haș.

Satul Lăpușel, județul Maramureș. Anul acesta, sătenii au înființat prima Asociație a Crescătorilor de Mangalița din România. În asociație s-au înscris 45 de crescători de animale. Ioan Tătăran este liderul lor.

„Încercăm să readucem Mangalița în drepturile ei, dorim ca în fiecare gospodărie să fie cel puțin doi, trei porci Mangalița”, spune el.

Maramureșenii vor să îi concureze pe unguri la exporturile de carne.

„Eu sper cât mai repede ca județul Maramureș să ajungă la zeci de mii de capete de porci Mangalița. (...) Să avem ferme de 300, chiar 1000 de capete, de unde să putem scoate și la export”, spune Ioan Tătăran.

Asociația a deschis și o fabrică de mezeluri în care prepară produse tradiționale din carne de Mangalița.

„Crescătorii de porc Mangalița din Maramureș au transformat această carne în produs tradițional. Avem chiar și un produs înregistram la O.S.I.M, cârnații de Săpânța”, spune Itu Maria, directorul Direcției Agricole Maramureș

„Încet, încet dorim să fim cunoscuți și în Europa, nu numai în România”, spune Ioan Tătăran.

Ministerul Agriculturii promite subvenții

Din anul 2014, situația fermierilor s-ar putea îmbunătăți. Ministerul Agriculturii vrea să acorde crescătorilor de Bazna și Mangalița o subvenție de 325 de lei pe cap de animal.

„Ajutorul de minimis trebuie să fie promovat în Monitorul Oficial până la sfârșitul lui 2013. Noi sperăm chiar mai repede, cam în două săptămâni. Banii se pot primi în primul trimestru a lui 2014”, spune Maria Toma, director în Ministerul Agriculturii.

Decizia Ministerului Agriculturii de a sprijini zootehnia vine în contextul în care, în luna noiembrie, China a anunțat că vrea să importe trei milioane de porci, adică 75% din întreaga producție a României. Acest lucru riscă să creeze probleme de aprovizionare pe piața internă.

„Noi astăzi avem în România un deficit între 150.000-200.000 de tone de carne de porc, ceea ce, transpus în capete de porci, înseamnă 3 milioane, poate chiar 4 milioane deficit”, spune Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii.

De fapt, chinezii vor cumpăra porcii tot de la o firmă chinezească. Anul aceasta, Shuanghui Group, cel mai mare producător de carne asiatic, a cumpărat cu 7,1 miliarde de dolari consorțiul american Smithfield, din care a făcut parte și combinatul zootehnic de la Timișoara. Asiaticii au devenit proprietarii combinatului timișorean.

„Era normal să deschidă piața pentru produsele din România pentru că, totuși, această companie chineză crește în România aproape un milion de porci pe an”, spune Stelian Fuia.

Fermierii români solicită Ministerului Agriculturii o strategie pentru relansarea zootehniei.

„Ar trebui să avem în primul rând o politică clară pentru agricultura românească, ceea ce nu avem. La noi tot ceea ce se întâmplă sunt măsuri luate pompieristic”, spune Marcel Andrei.

Crescătorii de animale susțin că afacerile cu Bazna și Mangalița pot să devină de mare viitor.

„Exploatarea celor două rase, în acest moment, reprezintă o nișă care poate fi valorificată foarte bine”, spune Vasile Băcilă, președintele Autorității Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie.

Institutul de Economie Agrară a realizat un studiu din care reiese că 75% dintre respondenți ar dori să cumpere carne de Bazna și Mangalița. Problema este că aceste alimente nu se găsesc în magazine.

„Cred că România ar putea câștiga multe milioane de euro, în cazul în care crescătoriile noastre ar crește un număr suficient de mare de animale”, spune Ion Otiman, președintele Institutului de Economie Agrară.

În ultimii 23 de ani, din cauza ignoranței și a lipsei de viziune, autoritățile române au adus în pragul dispariției două rase de porci a căror exploatare ne-ar putea aduce milioane de euro.

În loc să încasăm acești bani, plătim milioane de euro să le salvăm de la dispariție. Până când porcii Bazna și Mangalița vor popula, ca odinioară, gospodariile țăranilor va mai trece timp. Pentru moment, povestea porcului românesc nu are un final fericit.

Etichete: din interior , video , bazna , mangalita , porc romanesc , porc toxine

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale