VIDEO. Locul unde se măsoară cutremurele din România
În Vrancea, zona cu cea mai intensă activitate seismică de la noi din ţară, un Observator Seismic dotat cu aparate de ultimă generaţie ajută la monitorizarea şi studiul cutremurelor. Şi chiar dacă specialiştii nu pot prezice când va lovi marele cutremur, datele înregistrate la Vrâncioaia sunt esenţiale pentru prevenirea dezastrelor ce ar putea urma după un eventual seism de mare intensitate.
Cutremur în România de magnitudine 5,7, pe 28 octombrie
Observatorul seismologic de la Vrâncioaia a fost deschis în 1942. De-a lungul anilor, staţia a fost dotată cu echipamente moderne care monitorizează activitatea seismică de pe întreg teritoriul României. Șapte senzori de cutremur montaţi în munte pe o suprafaţă de 25 de km pătraţi transmit în Observator chiar şi cele mai fine mişcări din adâncul pământului.
„La Bucureşti, de exemplu, dacă luăm reperul Bucureştiului, o undă secundară distrugătoare la un cutremur foarte mare din Vrancea ajunge în 20, 25 de secunde, tot sistemul de avertizare seismică creat în urma acestor analize poate duce la declaşarea unei alarme seismice, vorbim de 4-5 secunde, deci există o marjă timp în care clienții îşi pot rezolva anumite probleme, închiderea curentului electric, închiderea gazului”, explică Ioan Verdeș, inginer la Observatorul Vrâncioaia.
Sistemul de avertizare al staţiei alarmează principalele obiective industriale şi civile în cazul producerii unui cutremur cu magnitudine de peste 6,5.
Dana Costache, reporter Digi24: „Specialiştii de la Observatorul Vrâncioaia pot vedea pe monitor cutremurele care se produc în timp real în România. Chiar acum a avut loc un seism cu magnitudinea de 1,8 în zona Aradului”.
Tot în Observatorul seismologic am văzut şi cum se înregistra un cutremur în urmă cu 60 de ani: „Tamburul ăsta pe care se punea hârtia acoperită de fum era mişcat printr-un mecanism cu ceasornic şi la final, după înregistrarea unui cutremur, pentru a nu se deteriora zgârietura produsă acolo, hârtia acoperită cu fum, se acoprea cu un lac, deci aici avem o înregistratea a unor cutremure, cam aşa ceva arăta o seismogramă prin anii 57”, explică specialistul.
(Material publicat inițial în octombrie 2017)
Citiți și:
De ce Bucureștiului i s-a pus eticheta de „capitală europeană a cutremurelor”
Legea care condamnă zeci de mii de bucureșteni la o viață de coșmar
Bulină roșie, scenariu negru. Cine e vinovat pentru frica de cutremur în România?
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
