Marea miză a anului viitor, un an cu două scrutine electorale, este alegerea primarilor în două tururi. Cu un rezultat prost la europarlamentare și prezidențiale, fără controlul banilor de la Guvern și cu conducerea decapitată, principalul obiectiv al Partidului Social Democrat a rămas obținerea unui rezultat bun la alegerile din iunie 2020. Actuala formă a legii oferă PSD-ului un avantaj electoral, pentru că alegerea primarilor dintr-un singur tur maximizează șansele de câștig ale primarilor care sunt în funcție, iar PSD are cel mai mare număr de primari. Modificarea legislației, în sensul în care primarii să fie aleși în două tururi, deși clamată de majoritatea partidelor parlamentare, are șanse mici să fie adoptată.
Premierul Ludovic Orban nu ar fi de acord cu o Ordonanță de Urgență, pentru că ar încălca acordul cu UDMR pentru susținerea parlamentară, iar asumarea răspunderii guvernamentale ar putea duce la demiterea Guvernului. PSD ar putea depune o moțiune de cenzură și cu sprijinul UDMR care nu susține modificarea legislației, moțiunea ar putea fi adoptată.
Astfel, rămâne doar varianta parlamentară, unde se află în procedură patru proiecte de lege. Deși susținute de PNL, USR, ALDE, PMP și Pro România, cele cinci partide parlamentare nu au numărul suficient de voturi pentru a adopta legea organică în Camera Deputaților, care este cameră decizională.
„Matematica parlamentară arată că nu sunt suficiente voturi, este la limită. E clar că nu se vrea adoptarea proiectului de PSD, UDMR și o parte dintre minorități. Luni vom avea o discuție în Biroul Permanent. PSD a trimis toate proiectele în comisia specială pentru elaborarea legilor electorale. Am vorbit cu președintele comisiei, cu domnul Bădulescu, care a spus că va întruni comisia săptămâna viitoare și vom discuta la pachet toate inițiativele legislative. Sunt patru depuse de PNL, USR, PMP și ALDE. Se prefigurează un vot săptămâna viitoare în camera decizională, care este Camera Deputaților. Noi am fi cei mai avantajați, la un scor de peste 40%, ne dublăm practic numărul de primari și de aleși locali”, a declarat pentru Digi24.ro, deputatul PNL, Florin Roman.
Și președintele USR, Dan Barna, susține că sunt șanse ca legislația să fie modificată, astfel încât alegerea primarilor să se facă în două tururi. Miza este importantă pentru că în turul al doilea, alegători ar putea da un vot anti-PSD, iar candidatul care intră în bătălia finală ar avea șanse mari de câștig.
„Am avut discuții și cu președintele Klaus Iohannis înainte de alegeri, care susține proiectul, a fost și o discuție avută miercuri cu premierul Ludovic Orban. E un obiectiv comun pe care îl avem cu cei din PNL. Urmează negocieri unu la unu cu parlamentarii pentru a asigura voturile necesare. Cred că ar mai fi nevoie de 10-15 voturi. Sunt optimist că vom reuși modificarea legislației astfel încât primarii să fie aleși în două tururi”, a declarat Dan Barna pentru Digi24.ro.
De asemenea, USR discută la finalul acestei săptămâni posibilitatea susținerii unor candidați independenți sau a unor candidați ai altor partide acolo unde sunt șanse mari ca aceștia să câștige în fața candidatului PSD.
„Vom discuta 3 variante în funcție de care vom alege candidații pentru locale: sondaje/alegeri primare/negocieri politice. În locurile unde sunt primari PSD sunt posibile colaborări cu cei de la PNL”, a mai spus Barna.
Alegerea primarilor în două tururi este susținută la nivel declarativ și de Pro România. „Parlamentarii ProRomania vor susține prin vot pentru anul 2020 revenirea la alegerea președinților de consilii județene de către consilieri și la alegerea primarilor din două tururi de scrutin”, a scris Victor Ponta, pe Facebook.
Modificarea legii este respinsă categoric de cei din PSD și UDMR. Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat pentru Digi24.ro că „nu poți schimba regulile în timpul jocului”.
„Este o discuție falsă și o iluzie pe care o vând anumite partide propriului electorat. Atât Curtea Constituțională, cât și Comisia de la Veneția au spus deja foarte clar că nu este recomandat să se opereze modificări de substanță în legislația electorală cu un an înainte de alegeri. Prin urmare, o ordonanță de urgență sau asumarea răspunderii Guvernului pe o astfel de inițiativă ar fi un dezastru, pentru că lucrurile nu trebuie făcute în forță, ci prin dezbatere. Singura cale acceptabilă este adoptarea unui proiect de lege în Parlament. Dar până acum, ați văzut că PNL și USR nu au majoritate pentru astfel de inițiative. Toate proiectele au picat cu brio la vot. PSD consideră că nu poți schimba regulile în timpul jocului, prin urmare nu vom susține un astfel de proiect”, a declarat Ciolacu.
Cum arată calculul parlamentar și ce șanse are legea să fie adoptată
În acest moment, din cele patru proiecte aflate în procedură legislativă, cel puțin un proiect are șanse mari să intre la dezbatere și vot final săptămâna viitoare. Pentru a fi adoptată legea, care este o lege organică, în Camera Deputaților este nevoie de 165 de voturi. Partidele care susțin proiectul au împreună 152 de voturi, deci ar mai fi nevoie de cel puțin 13 parlamentari de la minorități sau dintre parlamentarii independenți, care să voteze, în condițiile în care celelalte partide își vor mobiliza toți parlamentarii.
Ce partide susțin proiectul și câte voturi au în Camera Deputaților: PNL – 69, USR – 27, ALDE -15, PMP – 13, PRO – 28. În total sunt 152 de voturi. Urmează negocieri cu Minoritățile, care au 17 parlamentari și cu cei 7 deputați neafiliați.
Comisia de la Veneția nu recomandă modificarea legislației cu un an înainte de alegeri
Conform unor recomandări ale Comisie de la Veneția, dar și ale Curții Constituționale, legislația electorală nu ar trebui modificată cu un an înainte de alegeri.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru Digi24.ro că nu este obligatoriu ca aceste recomandări să fie respectate, însă încălcarea lor poate avea efecte negative asupra raportului MCV.
„Pe recomandarea Comisiei de la Veneția este vorba de 12 luni, nu 6, nu 4. E o recomandare însă, fiecare face cum vrea. Și CCR în repetate rânduri a făcut recomandări să nu se modifice legislația electorală înainte de alegeri, însă, ce e drept, nu a dat nicio decizie. De asemenea, CCR a dat și o recomadare să fie făcut un Cod Electoral care să nu se modifice de fiecare dată. Oricum nu respectă nimeni regulile și după aia ne mirăm de ce nu se ridică MCV-ul. Și din cauza asta”, a spus Augustin Zegrean.
Întrebat în legătură cu o eventuală decizie a Curții Constituționale, în cazul în care, dacă va fi adoptat, proiectul ar putea fi contestat de PSD la Curte, Zegrean este de părere că judecătorii CCR nu vor declara legea neconstituțională.
„Nu cred că dacă va fi contestată la CCR, Curtea va opri o astfel de lege acum. Nu a făcut-o nici altădată pentru că nu vrea să se implice în astfel de jocuri”, a completat fostul președinte al CCR.
Alegerile locale vor avea loc anul viitor, pe 7 iunie. Dincolo de miza localelor, o altă miză a anului viitor este cea a anticipatelor, care ar putea schimba configurația politică din Parlament, astfel încăt Guvernul să aibă o majoritate confortabilă. Însă pentru declanșarea anticipatelor Guvernul Orban ar trebui demis, iar două propuneri de premier să fie respinse consecutiv de Parlament. Fără anticipate, PNL și președintele Iohannis sunt nevoiți să aștepte alegerile parlamentare la termen, de la finalul anului 2020, pentru a avea o nouă majoritate.
