Societatea Naţională a Sării - SALROM S.A precizează, referitor la concluziile Corpului de Control al prim-ministrului după verificările în urma dezastrului de la Salina Praid, că în ultimii trei ani au fost alocate toate sumele necesare protejării zăcământului, a spaţiilor subterane şi a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiţii.
Conducerea societăţii de stat consideră „denigratoare şi nefondate” afirmaţiile ministrului Economiei, Radu Miruţă, care i-a cerut demisia şi a anunţat că a acţionat-o în instanţă.
„Obligativitatea închiderii minelor vechi prin impermeabilizare, betonare sau alte metode revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget. Se pare că domnul ministru se dă în judecată singur pentru inacţiunea ministerului pe care îl conduce”, se arată într-un comunicat al SALROM.
Corpul de Control al Prim-Ministrului (CCPM) a finalizat verificările la Societatea Naţională a Sării SA (SNS SA) şi Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), acţiune începută după inundarea Salinei Praid în luna mai 2025.
Citește și
Miruță, după concluziile privind dezastrul de la Praid: Am cerut conducerii Salrom să-şi dea demisia. Au refuzat. I-am dat în judecată
Ce spune raportul Corpului de control al primului ministru
Potrivit concluziilor stabilite în urma verificărilor, riscul de inundare a spaţiilor subterane ale salinei şi de afectare a zăcământului a fost subevaluat şi calificat constant de reprezentanţii SNS SA ca nefiind un pericol iminent. În consecinţă, planificarea măsurilor tehnice şi organizatorice de protecţie a zăcământului nu au reflectat o strategie a titularului licenţei de exploatare pentru protejarea zăcămintelor de sare, a spaţiilor subterane exploatate şi a echipamentelor utilizate, se arată în Raport.
Potrivit sursei citate, măsurile implementate nu au urmărit eliminarea riscului de inundare, fiind constituite, în principal, din lucrări de întreţinere cu efecte de scurtă durată sau de intervenţie în regim de urgenţă în cazul unor avarii, fără ca acestea să cuprindă şi lucrări de amenajare (din categoria lucrărilor de investiţii) pentru asigurarea protecţiei pe termen lung a salinei.
De asemenea, avizarea programelor anuale de exploatare la Sucursala Salina Praid a fost caracterizată de formalism, cu atât mai mult cu cât măsurile tehnice prezentate de SNS SA în respectivele programe nu s-au putut raporta la un cadru normativ tehnic de referinţă, precizează Raportul. Lipsa normelor tehnice de referinţă a avut ca rezultat ineficacitatea instrumentului de coerciţie instituit prin lege, prin care ar fi fost posibilă sancţiunea inacţiunii sau măsurilor contrare normelor în ceea ce priveşte protecţia zăcământului la nivelul SNS SA, se mai arată în Raport.
„O succesiune de factori naturali excepţionali”
SALROM precizează, într-un comunicat de presă, ca reacţie la concluziile Raportului întocmit de Corpul de Control al prim-ministrului în urma evenimentelor din luna mai de la Salina Praid, că acestea au avut la bază „o succesiune de factori naturali excepţionali”, determinaţi de debitul foarte ridicat al pârâului Corund (64 mc/s), care a depăşit semnificativ valorile de calcul (50 mc/s, debit stabilit de către ANAR/ABA Mureş), ca fiind debitul maxim suportat de albia Pârâului Corund.
„Singurele soluţii tehnice pentru ca debitul suportat de albia pârâului să nu depăşească cei 50 mc/s ar fi fost regularizarea în amonte şi devierea Pârâului Corund – lucrări care intrau în responsabilitatea ANAR”, precizează SALROM. Sursa citată adaugă că „ar fi util” ca actualul ministru al Mediului „să clarifice public” dacă sau cum au fost utilizaţi banii alocaţi pentru regularizarea cursurilor de apă din Harghita, începând cu anul 2022.
Conducerea Salrom afirmă că în ultimii trei ani, compania „a alocat toate sumele necesare” pentru protejarea zăcământului de sare, a spaţiilor subterane şi a echipamentelor utilizate, conform programelor anuale de investiţii.
„În 2023 şi 2024, Programul Anual de Investiţii a fost modificat, prin creşterea sumelor alocate către Sucursala Praid. În anul în curs, începând cu luna iunie, fondurile pentru Sucursala Praid au fost suplimentate prin redirecţionarea sumelor alocate altor investiţii aflate în derulare la celelalte sucursale ale societăţii. Salrom virează anual minimum 90% din profitul net realizat către bugetul de stat, conform Memorandumului primit de la Ministerul Finanţelor”, precizează compania.
„Informații trunchiate”
Sursa citată consideră că „informaţiile trunchiate” puse de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) la dispoziţia Corpului de Control al Prim-Ministrului au condus, „în mod eronat”, la concluzia că Salrom ar avea obligaţia de a face lucrările de închidere, monitorizare post închidere şi ecologizare a minelor istorice.
„Conform legislaţiei în vigoare şi a documentelor aflate atât în posesia SALROM, cât şi a Ministerului Economiei, obligativitatea închiderii minelor vechi prin impermeabilizare, betonare sau alte metode revine, fără echivoc, MEDAT prin alocarea de fonduri de la buget pentru aceste lucrări. Se pare că domnul ministru al Economiei, Radu-Dinel Miruţă, se dă în judecată singur pentru inacţiunea ministerului pe care îl conduce. Mai mult decât atât, acesta ar trebui să explice de ce nu a răspuns adresei oficiale înregistrată la MEDAT cu nr. 442895/11.09.2025, prin care SALROM a solicitat imperativ preluarea tuturor minelor istorice în vederea închiderii acestora”, precizează sursa citată.
Conducerea Salrom consideră că premierul „trebuie informat” că este necesară alocarea de fonduri de la buget către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, „sub condiţia” ca ministrul Economiei „să realizeze faptul că are obligaţia legală de a închide minele vechi”.
„Dacă rentabilizarea, dublarea cifrei de afaceri, triplarea profitului şi investiţiile majore făcute pentru modernizarea şi retehnologizarea unei companii în care zeci de ani nu s-a investit aproape deloc, sunt considerate «o bătaie de joc», atunci ne asumăm această vină a performanţei în integralitate. Totodată, considerăm că ministrul Economiei trebuie să îşi asume responsabilitatea afirmaţiilor denigratoare şi nefondate la adresa companiei şi a muncii depuse de angajaţii acesteia, pe care le-a făcut şi continua să le facă, fără a fi documentate şi probate legal”, sunt concluziile prezentate în comunicatul citat.
Salrom mai informează că „lipsa de comunicare invocată public” către ministrul Economiei „nu se susţine”, întrucât acesta „nu a avut niciun dialog direct cu directorul general al companiei”, iar cu membrii consiliului de administraţie „a avut un singur dialog, în prima săptămână de mandat, când le-a cerut demisia fără a avea o bază legală”.
Demisia de onoare
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a afirmat, după publicarea Raportului privind dezastrul de la Praid, că a cerut conducerii Salrom să-şi dea demisia de onoare, dar aceasta a refuzat, că a cerut convocarea unei şedinţe, iar conducerea a refuzat, motiv pentru care a acţionat-o în instanţă.
„S-a confirmat încă o dată. Salrom şi-a bătut joc de banii şi resursele românilor. Raportul Corpului de Control al Primului Ministru spune negru pe alb ceea ce am spus şi eu de acum câteva săptămâni: Societatea Naţională a Sării a gestionat dezastruos resursele statului român”, a scris ministrul Economiei pe Facebook.
Şi ministrul Mediului, Diana Buzoianu, transmitea că documentul confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române şi de asumare a unor reforme profunde a fost o decizie corectă.
„Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului după dezastrul de la Salina Praid este public. Constatările sunt clare: la Salina Praid, riscul de inundare a fost subevaluat, măsurile luate au fost doar temporare, iar investiţiile necesare pentru protecţia reală au fost amânate. Acest document confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române şi de asumare a unor reforme profunde pentru această instituţie a fost o decizie corectă, obiectivă, bazată pe fapte, nu pe impresii”, spune ministrul Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook.
Editor : Sebastian Eduard
