România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în timp ce economia încetinește vizibil, iar consumul este în retragere. Într-o analiză amplă, Cosmin Marinescu, economist și profesor ASE, precum și viceguvernatorul BNR, a explicat de ce banca centrală menține dobânda-cheie la 6,5% și a avertizat că inflația actuală este alimentată în primul rând de factori administrativi, nu monetari.
„Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, este opinia lui Marinescu, subliniind efectele sociale și economice „adânci și persistente” pe care le aduce.
Viceguvernatorul BNR a atras atenția că inflația nu lovește egal în toți românii.
„Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați”, a explicat acesta. Pe termen lung, însă, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”.
Inflația anuală a atins în august și septembrie nivelul de 9,9%, apoi 9,8% în octombrie, iar BNR se așteaptă ca nivelul ridicat să continue în următoarele luni, urmat de o scădere accentuată abia în 2026.
De ce a reapărut inflația ridicată
Potrivit viceguvernatorului, „saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu monetare”.
Acestea includ:
- scumpirea energiei electrice în iulie,
- majorarea taxelor indirecte din august,
- reacțiile comercianților, care și-au redus marjele,
- ajustările consumatorilor, care au redus cumpărăturile.
Astfel, aproape jumătate din inflația actuală este legată direct de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.
BNR păstrează dobânda cheie la 6,5%: „Nu este o pasivitate”
În 2025, Consiliul de administrație al BNR a decis în trei ședințe consecutive să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%.
Marinescu respinge ideea că instituția ar fi ezitantă: „Abordarea wait-and-see nu este un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de monitorizare atentă.”
O majorare a dobânzii ar fi, în opinia sa, „nejustificată” în prezent, deoarece puseul de prețuri este temporar și va dispărea din statistici anul viitor. În același timp, o reducere ar risca dezancorarea așteptărilor de inflație și ar compromite credibilitatea BNR.
CITEȘTE ȘI: Mugur Isărescu: „Majorarea salariului minim este o decizie politică și trebuie tratată cu prudență”
Economia încetinește: consum redus, industrie fragilă, salarii reale mai mici
Analizele BNR arată că economia României se confruntă cu o scădere a cererii încă din 2025, ce va deveni și mai accentuată în 2026. PIB-ul este în zona unui posibil deficit de cerere echivalent cu cel din 2009 sau din timpul pandemiei.
Printre semnalele îngrijorătoare:
- comerul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august,
- serviciile de piață au scăzut cu 7,3%,
- industria a înregistrat un minus de 1,9% în T3,
- câștigul salarial a scăzut cu 5%.
În acest context, o înăsprire a politicii monetare ar „încorseta și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor”, a explicat viceguvernatorul BNR.
Lecțiile monetarismului și rolul banilor în inflație
Cosmin Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor: „Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, pe termen lung”, amintește el, citând celebra teză a lui Milton Friedman.
Această teză înseamnă, pe scurt, că inflația apare în mod sistematic atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, dacă în circulație există mai mulți bani decât poate economia să susțină prin producție, rezultatul inevitabil este creșterea prețurilor.
Friedman a arătat, prin analize empirice realizate în numeroase țări și perioade istorice, că pe termen lung:
- inflația nu poate fi explicată prin factori izolați, precum „lăcomia” comercianților sau șocuri temporare.
- ci prin politici menetare și fiscale care determincă expansiunea masei monetare peste capacitatea economiei.
Această idee stă la baza politicilor moderne ale băncilor centrale, care țintesc stabilitatea prețurilor prin controlul dobânzilor și al lichidității.
În 2024, masa monetară a crescut mai ales prin creditul guvernamental (+27%), în timp ce creditarea privată a început să se tempereze în 2025.
Inflația de bază rămâne ridicată, la aproximativ 8%, ceea ce impune prudență maximă în privința reducerilor de dobândă.
CITEȘTE ȘI: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Încercăm să nu accentuăm intrarea României în recesiune”
Când ar putea începe scăderea dobânzii
BNR anticipează o scădere abruptă a inflației, cu aproximativ 5 puncte procentuale, la jumătatea lui 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale actuale ies din calcul.
Abia atunci banca centrală ar putea începe relaxarea monetară: „Trecerea la etapa scăderii dobânzii se va face doar sincronizat cu descreșterea hotărâtă și durabilă a inflației”, este părerea viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu.
Acesta a comparat în analiza citată, politica monetară cu manevrarea unei nave uriașe:„Când cârma este rotită, nava virează abia după un timp. Cu cât apele sunt mai tulburi, cu atât transmisia direcției este mai dificilă”.
Această „inerție” explică de ce deciziile BNR trebuie calibrate atent, pentru a evita șocuri economice mai mari.
Leul rămâne o ancoră de stabilitate, spune viceguvernatorul, iar BNR a intervenit pentru a limita volatilitatea. „Pe termen mediu, o flexibilitate mai mare a cursului ar putea crește reziliența, dar tranziția trebuie explicată și gestionată treptat”.
Avertisment: România trebuie să-și recâștige sustenabilitatea financiară
Cosmin Marinescu a atras atenția că ajustarea fiscală este critică: „Orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare.”
Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, sub 7%, iar aprecierile instituțiilor internaționale arată că România este pe drumul corect, însă doar dacă menține ritmul reformelor.
„Inflația este înaltă, dar deviațiile actuale vor fi depășite curând”, a mai spus viceguvernatorul, care asigură că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate.
În perioada următoare, BNR va continua să monitorizeze atent economia și să aștepte dovezi clare că inflația scade, înainte de a reduce dobânda-cheie.
„Deciziile de politică monetară trebuie să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul țintă”, concluzionează acesta.
CITEȘTE ȘI: Mugur Isărescu: „Nu cred că va mai crește TVA-ul anul viitor”. Reacția guvernatorului când a fost întrebat despre cursul euro
Editor : A.D.
