Cadavrele din conturi. Volum uriaș al creditelor neperformante

Băncile din zona euro nu reuşesc să se scuture de o mare greutate - creditele neperformante, care însumează aproape de o mie de miliarde de euro. Bilanţurile contabile ale multor entităţi sunt încă ciuruite de acest cancer, care afectează relansarea la adevărata capacitate.

Un român ascuns în Italia a fost dat de gol de soție

Rareş Bogdan: „Ciucă e singurul candidat pe care îl susținem”

Incendiu puternic la o casă din Sectorul 2 al Capitalei. O persoană a murit

Un zoo din China a vopsit doi cățeluși în alb și negru

O conductă principală de apă din Târgu Jiu a fost avariată

Un șofer a băut și a consumat patru droguri diferite, apoi a plecat de la mare spre casă

Dineu cu fast în onoarea lui Xi Jinping la Paris

Producătorii au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat prețul la fel de mare

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 7 mai

Europa a prins ceva vânt în aripi, dar nu poate atinge viteza de crozieră din cauza unei încărcături care atârnă greu - un volum uriaş al creditelor neperformante. În zona euro nivelul este de aproape o mie de miliarde de euro. Şi nici măcar suma nominală poate nu ar fi de speriat, ci mai degrabă distribuţia acestor mere stricate: cele mai multe sunt în economiile care merg greu. Şi dacă balastul nu este vărsat, greutăţile vor persista.

În Grecia deja s-a ajuns la un volum uriaş. Creditele neperformante ale sistemului bancar sunt de 112 miliarde de euro şi depăşesc 50% din produsul intern brut. E un volum uriaş, inimaginabil într-o economie funcţională, şi practic împrumuturi de mult restante sunt încă păstrate în bilanţurile băncilor. Dacă băncile şi-ar fi asumat pierderile, atunci s-ar fi stârnit un val uriaş de executări silite şi de falimente de companii. Iar autoritățile nu au avut curajul să îşi asume nici măcar parţial ajustarea pe această linie. Acum, când economia a dat semne că îşi revine, Atena trebuie să treacă şi la această etapă, necesară pentru a relansa ţara.

Însă Grecia e o economie de periferie şi atunci, în tabloul mare, semnificaţia sa este diminuată. Situaţia cu adevărat periculoasă este în Italia. Acolo creditele neperformante au ajuns la 224 miliarde de euro. Înseamnă doar 14% din PIB-ul celei de-a treia economii a zonei euro, un nivel la care a fost şi România, însă suma totală a ajuns să fie o problemă.

Băncile italiene, după ani de amânări, au început să îşi asume pierderile şi să vândă pachete de neperformante. UniCredit a dat recent un portofoliu în valoare de 18 miliarde de euro către două fonduri americane. Valoarea este însă nominală, pentru că ce încasează efectiv banca este o fracţiune. În general, astfel de neperformante, în funcţie de urma de calitate pe care o mai au, se vând la 10 până la 30% din valoarea nominală. Uneori şi mai ieftin, dacă activele chiar sunt de-a dreptul toxice. Iar diferenţa până la valoarea nominală trebuie să şi-o asume banca drept pierdere.

E un proces dureros, dar pe de altă parte, necesar. Dacă bilanţurile sunt împânzite de neperformante, băncile au dificultăţi la creditare şi prezintă rezultate slabe. Pentru creditele neperformante băncile trebuie să constituie provizioane, adică să pună bani deoparte, bani care ar putea fi folosiţi pentru activitatea principală, aceea de a finanţa.

Însă o dată cu revenirea economiei, şi curăţenia se poate face mai uşor. Potrivit datelor BCE, băncile europene au reuşit să-şi reducă valoarea creditelor neperformante cu aproximativ 280 de miliarde de euro din 2014 încoace.

Acum totalul ajunge la 940 de miliarde de euro, dar tot e un nivel foarte mare. Iar BCE insistă că vânzarea portofoliilor cu probleme trebuie să fie făcută acum, când economia merge mai bine. Atât timp cât băncile continuă să se confrunte cu întârzieri la plată, acumulează probleme financiare.