Preşedintele Vladimir Putin a afirmat miercuri că, în cazul în care diplomaţia va eşua, armata rusă va cuceri pe cale militară ceea ce el a numit "teritorii ruseşti istorice" din Ucraina, referindu-se la cele patru regiuni ucrainene anexate de Moscova.
"Am prefera să facem acest lucru şi să eliminăm cauzele originare ale conflictului cu ajutorul diplomaţiei. Dacă adversarul şi sponsorii săi străini refuză să discute despre aceasta, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice pe cale militară", a spus el, adresându-se, în cadrul unui reuniuni anuale, conducerii superioare a armatei şi a Ministerului Apărării.
Preşedintele Vladimir Putin, care este comandantul suprem al forţelor armate ruse, a subliniat că Moscova va atinge, "fără îndoială, toate obiectivele operaţiunii militare speciale" care a început în urmă cu aproape patru ani, informează EFE.
Liderul de la Kremlin a menţionat că, în acest an, trupele ruse au eliberat peste 300 de localităţi, deşi experţi independenţi, precum Institutul pentru Studiul Războiului, estimează sub 1% procentul din teritoriul ucrainean cucerit de Moscova.
În plus, el a subliniat "înaltul nivel de luptă" al soldaţilor ruşi, chiar dacă Kievul se bazează pe "potenţialul ţărilor membre ale celui mai mare bloc politico-militar din lume: NATO".
"Anul care se încheie a reprezentat o etapă importantă în îndeplinirea misiunilor operaţiunii militare speciale. Armata rusă menţine iniţiativa strategică pe toată linia frontului", a subliniat preşedintele Putin.
Şeful statului rus a susţinut că trupele ruse "zdrobesc" unităţile de elită ucrainene instruite în centrele de pregătire occidentale şi echipate cu armament modern străin. De asemenea, a subliniat că Rusia va continua să extindă zona de securitate în regiunile ucrainene Harkov, Dnipropetrovsk şi Sumî.
Preşedintele Rusiei a pledat pentru o cooperare "pe picior de egalitate" cu Statele Unite şi cu ţările europene "pentru crearea unui sistem unic de securitate în spaţiul eurasiatic".
"Salutăm progresul realizat în dialogul cu noua administraţie americană, ceea ce, din păcate, nu se poate spune despre actualii conducători ai majorităţii ţărilor europene", a afirmat Vladimir Putin.
În intervenţia sa, preşedintele rus a anunţat că noua rachetă balistică hipersonică rusă Oreşnik va intra în serviciul forţelor armate înainte de sfârşitul anului şi a subliniat necesitatea modernizării forţelor armate şi a menţinerii echilibrului nuclear.
"Până la sfârşitul anului va fi desfăşurat sistemul de rachete cu rază medie de acţiune cu racheta hipersonică Oreşnik", a declarat liderul rus, adăugând că prioritatea Rusiei este perfecţionarea forţelor sale nucleare strategice.
"Ca şi înainte, vor juca un rol important în descurajarea agresorului şi în menţinerea echilibrului de putere în lume" a afirmat preşedintele Putin.
Oreşnik, o rachetă cu rază medie de acţiune, capabilă să transporte focoase nucleare, ar putea, teoretic, să lovească ţinte aflate la mii de kilometri distanţă, cu o marjă de eroare de doar câţiva zeci de metri.
Acest tip de rachetă a fost folosită pentru prima dată la sfârşitul anului 2024, în timpul unui atac asupra unei fabrici militare din regiunea estică Dnipropetrovsk.
Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliatul fidel al Rusiei în războiul din Ucraina, va desfăşura, de asemenea, rachete Oreşnik furnizate de Moscova înaintea încheierii acestui an.
În 2023, Rusia a desfăşurat, de asemenea, arme nucleare tactice în Belarus.
Cu acelaşi prilej, preşedintele Putin i-a mulţumit omologului său nord-coreean, Kim Jong Un, pentru că a trimis militari să lupte în regiunea rusă de frontieră Kursk după incursiunea ucraineană din august anul trecut şi pentru activităţile de deminare a terenului desfăşurate după eliberarea acestor teritorii.
"Vreau să subliniez contribuţia camarazilor noştri de arme nord-coreeni. La decizia tovarăşului Kim Jong Un, ei au fost trimişi să participe la eliberarea regiunii Kursk şi au luptat cu curaj împotriva inamicului, cot la cot cu soldaţii ruşi", a declarat şeful statului rus.
În plus, a amintit că efectivele nord-coreene "au participat la lucrările extrem de dificile şi de mare amploare de deminare a terenurilor din Kursk eliberate".
"Este datoria noastră să ne amintim mereu de toţi camarazii noştri de arme căzuţi, să le sprijinim familiile, copiii, părinţii", a afirmat preşedintele Putin, solicitând păstrarea unui minut de tăcere în onoarea martirilor.
În luna iunie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a aprobat trimiterea a o mie de genişti pentru a participa la dezamorsarea minelor din regiunea Kursk, ocupată parţial timp de câteva luni de trupele ucrainene.
În plus, liderul nord-coreean a convenit cu Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, în timpul vizitei la Phenian a acestuia, că 5.000 de lucrători militari nord-coreeni vor participa "la reconstrucţia infrastructurilor distruse de ocupanţi".
Aceasta a fost a doua oară când liderul regimului de la Phenian a autorizat trimiterea de personal militar pe teritoriul rus, în conformitate cu Acordul de Parteneriat Strategic semnat împreună cu preşedintele Vladimir Putin în iunie 2024.
Acest acord include o clauză de asistenţă reciprocă în caz de agresiune, cadrul legal care a permis desfăşurarea de trupe nord-coreene pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Potrivit unor surse sud-coreene şi occidentale, Phenianul ar fi trimis peste 10.000 de soldaţi în regiunea rusă Kursk, unde câteva mii au murit sau au fost răniţi în lupte cu armata ucraineană.
Situația geopolitică rămâne tensionată, iar în unele regiuni este critică. Unii lideri europeni au uitat de responsabilitatea lor, orientându-se către interesele personale.
Liderii europeni intensifică în mod conștient isteria cu privire la un posibil conflict cu Rusia:
„În Europa, oamenilor li se insuflă temeri cu privire la un presupus conflict inevitabil cu Rusia, dar acestea sunt minciuni și simple aberații”, a mai adăugat Putin.
Editor : A.R.
