Exclusiv Insule artificiale cu eoliene cât două treimi din turnul Eiffel. Ce soluții propune campioana luptei împotriva schimbărilor climatice
Danemarca are abilităţi excelente pentru lupta împotriva schimbărilor climatice şi vrea să împărtăşească aceste cunoştinţe cu toată lumea. Emisiile de carbon pe care le produc danezii sunt printre cele mai reduse din lume, dar intenţionează să le scadă şi mai mult. Pentru asta au prevăzut deja mai mulţi bani la bugetul pentru mediu şi au un plan uriaş de înlocuire a combustibilor fosili cu energii verzi. Tomas Anker Christensen este ambasadorul pentru climă al guvernului de la Copenhaga. Aflăm de la el toate detaliile despre soluţiile pe care le propune Danemarca pentru binele comun al planetei într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24.
Cel mai mare producător din UE renunță la extracția de petrol și gaz
Exploatările de petrol şi gaz din Marea Nordului pe care le face Danemarca vor fi închise. Acesta este o parte dintr-un plan mai amplu al danezilor, care vor ca până în 2050 să închidă tot ceea ce înseamnă extracţie de combustibil fosil. La nivelul Uniunii Europene, Danemarca este cel mai mare producător de petrol. Are 55 de platforme petroliere care lucrează pe 20 de perimetre cu resurse. Punerea în practică a acestei decizii înseamnă costuri mari pentru danezi, dar în mod sigur va avea un impact semnificativ pe plan internaţional.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Ultimele știri despre Danemarca sunt că veți închide producția de petrol. Iar întrebarea este: în regulă, este o veste bună din punctul de vedere al danezilor, dar care este utilitatea acestei decizii pentru climat, în general, din moment ce restul țărilor care produc petrol nu vor face același lucru sau nu la fel de rapid?
Tomas Christensen, ambasadorul Danemarcei pentru climă: În primul rând, aceasta este o decizie națională daneză. Deci este despre profilul nostru energetic și viitorul nostru energetic. Decizia este să închidem toate exploatările de petrol și gaz din Marea Nordului și Danemarca este cel mai mare producător de petrol din Uniunea Europeană. Credem că este o decizie simbolică, dar de asemenea și una care îi va permite Danemarcei să aducă un argument la nivel global pentru activități de acest gen. Avem o colaborare puternică cu alte țări din lume, legată de folosirea cărbunelui și stoparea ei în toată lumea. Credem că pe baza ei se pot dezvolta inițiative similare legate de petrol și gaz. Dar până la urmă, amestecul de energie din fiecare țară este o decizie națională și nu putem noi să spunem ce poate folosi fiecare.
Două insule artificiale cu uriașe turbine eoline
Vorbeam despre un plan pe termen lung pe care danezii îl au ca să înlocuiască utilizarea combustibilului fosil. În el intră şi construirea unor insule artificiale pe mare, unde vor fi instalate turbine eoliene uriaşe, care vor livra suficientă energie verde din exploatarea vântului. Aceeaşi energie va fi folosită şi pentru producerea de hidrogen hibrid, adică noul tip de combustibil pe care Danemarca îl va folosi pentru alimentarea mijloacelor de transport.
Cristina Cileacu: Dle. ambasador, vedem Marea Nordului în spatele dvs, știu că Danemarca își construiește o insulă care va schimba felul în care țara dvs primește energie. Puteți să ne spuneți mai multe despre această insulă artificială și ce este acest proiect?
Tomas Christensen: Sunt de fapt planuri pentru două insule artificiale. Una este în Marea Nordului, între coasta Danemarcei și cea a Regatului Unit al Marii Britanii, unde vor ridica eoliene enorme, cu înălțimi de 230 de metri, cam cât două treimi din Turnul Eiffel. Iar cu aceste eoliene planul este ca în următorii 10 ani să fie instalate și să producă cam 50% din energia pe care o folosim în mod curent în Danemarca.
Cealaltă insulă va fi în Marea Baltică, în perimetrul dintre Danemarca, Suedia și Polonia, unde de asemenea se vor instala aceste eoliene enorme ca să producem energie verde, dar și energie care să ne permită să producem hidrogen hibrid, pe care să îl folosim pe post de combustibil pentru mașini, vase maritime, etc.
Iar această tehnologie de construcție a insulelor artificiale va fi disponibilă în toată Europa, sperăm inclusiv la Marea Neagră și în Mediterană. Cred că este o metodă foarte eficientă să producem energie.
Inflație de termeni ecologici „la modă”, fără acoperire în realitate
De când discuţiile despre climă sunt tot mai prezente pe agenda publică, auzim cuvinte precum „sustenabil”, „eco”, „bio”. Par simplu de înţeles, dar aceşti termeni au definiţii care demonstrează că nu este bine să îi folosim la întâmplare. Dacă luăm de pildă, industria modei, numărul celor care vând online haine şi accesorii considerate sustenabile a devenit de 4 ori mai mare în ultimii 4 ani, în SUA şi Marea Britanie. Dar un raport publicat de Global Fashion Agenda din Copenhaga arată că progresul industriilor care produc îmbrăcăminte şi încălţăminte este mai lent cu 30% în 2019, faţă de anul anterior, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, dar şi asigurarea traiului pentru lucrătorii din domeniu. Aşadar, în multe cazuri este o grabă pentru pus etichete care sună frumos, pe produse în spatele cărora sunt procese de fabricare la fel de poluante.
Cristina Cileacu: Ca să facem o schimbare care să merite la nivelul planetei, trebuie să lămurim și niște termeni. Iar dacă ne uităm la termenii corecți pentru toate aceste schimbări, vedem că în ultima vreme totul este, în mod automat, sustenabil. Este la fel și în cazul termenilor verde, eco, bio și alți termeni. Cum putem face diferența între ce este real și ce este fals, din moment ce știm că avem nevoie de timp să se întâmple toate aceste schimbări?
Tomas Christensen: Este o întrebare foarte bună. Sunt total de acord cu tine că avem o explozie de termeni pozitivi în acest spațiu, pe care unii le folosesc pe post de curățare a activităților care nu sunt conforme. De exemplu, la Națiunile Unite, cauzele sustenabile au mereu o dimensiune economică, socială și una de mediu. Cred că acum în Uniunea Europeană lucrăm la o terminologie a sustenabilității. Vrem o definiție clară, de pildă ce este din punct de vedere financiar sustenabil pentru companiile europene sau pentru sectorul financiar. Va fi o definiție foarte clară sau mai restrânsă a ceea ce este sustenabil și a ceea ce nu este sustenabil. Se lucrează deja și va fi adoptat și apoi implementat acest lucru din 1 ianuarie 2022, ca să dăm puțină claritate la acestor termeni. Deci avem nevoie de claritate.
Ministru cu podcast și emisiune culinară
„Planeta A” este numele unui podcast de care se ocupă chiar ministrul pentru climă din guvernul de la Copenhaga. El este cel care intervievează personalităţi mondiale ca să aducă în spaţiul public idei şi soluţii care să ajute la conştientizarea situaţiei în care este planeta Pământ. Ministrul danez cunoaşte puterea media şi a fost şi printre primii politicieni care au publicat articole despre oportunitatea pe care pandemia actuală o oferă pentru tranziţia spre proiecte verzi pe care statele le pot face pentru a-şi relansa economiile aflate în criză.
Cristina Cileacu: Din moment ce vorbim despre claritate, bineînțeles, comunicarea este cheia din spatele oricărui mare succes, nu contează domeniul. Dar când vine vorba despre mediu, avem două tipuri de mesaje: bineînțeles, cele oficiale, care pot să pară cumva plictisitoare, cele din partea activiștilor pot fi văzute ca agresive, dar de regulă oamenii înțeleg mesajul în funcție de cultura lor. Deci un mesaj poate fi înțeles în multe feluri. Care este cea mai bună metodă să comunici? De pildă, ministrul climei din Danemarca are un podcast. Funcționează?
Tomas Christensen: Da, are un podcast, are și o emisiune culinară la televiziune, unde prezintă feluri de mâncare sustenabile și încearcă astfel să comunice mai bine cu populația, cu tinerii. Cred că este foarte interesant că ministrul nostru are invitați cunoscuți în toată lumea, cum ar fi John Kerry, cel care a condus echipa de negociere americană pentru Acordul de la Paris, economistul Nicholas Stern, ca să discute despre energie, politici pentru climă, în temeni simplu de înțeles.
Dar ai dreptate, este o diviziune între populație și politicieni. Din punctul meu de vedere, unul dintre motivele pentru care suntem foarte dedicați politicilor de mediu în Danemarca, acum, este pentru că populația a cerut asta. Am avut alegeri anul trecut, voi, în România tocmai le-ați avut, dar la alegerile noastre politicienii au înțeles că principalul subiect pentru populație este schimbarea climatică. Așa că social-democrații noștri au pus în platforma lor politică o reducere de 60% a reducerii emisiilor de gaz de seră, până în 2030. Dar alegerea publicului a fost de 70% reducere a gazelor de seră. Deci până la urmă, în Parlament a ajuns această dilemă între 60% și 70%, politicienii au spus: știm cum să ajungem la 60% reducere, nu știm să ajungem la 70%. Asta înseamnă că pentru agricultură, domeniul forestier, pentru foarte multe domenii unde tehnologiile nu sunt dezvoltate pe deplin, unde mai este nevoie de adunat informații din țară, asta trebuie să facem, pentru că este treaba noastră ca politicieni.
Legătura dintre schimbările climatice și războaie
Legătura dintre schimbările climatice şi problemele grave pe care le înfruntă foarte mulţi oameni din lume este foarte strânsă. Şocurile provocate de mediu afectează capacitatea de rezistenţă a comunităţilor şi de aici pot să apară situaţii scăpate de sub control, violenţe şi războaie. Observaţii făcute în timp au arătat de exemplu că seceta duce la conflicte în anumite regiuni de pe glob, prin comparaţie cu anii în care plouă suficient. Adaptarea la transformările climei este aşadar parte din consolidarea păcii.
Cristina Cileacu: Ați spus că danezii sunt dornici să își schimbe stilul de viață ca să salveze planeta, pe scurt. Dar trebuie să ne uităm și la alte regiuni de pe glob, unde oamenii au probleme de bază cum ar fi supraviețuirea în fața războaielor sau a sărăciei extreme și bineînțeles, nimeni nu îi poate acuza că se luptă să rămână în viață și nu prea le pasă de planetă. Putem discuta despre chestiuni de mediu până nu se rezolvă acest tip de probleme?
Tomas Christensen: Cred că este o dihotomie falsă, pentru că dacă nu reducem schimbările climatice, riscul pentru războaie, sărăcie, foamete și chiar migrație nu va fi redus. Experții în securitate vorbesc despre schimbările climatice ca despre ceva care multiplică problemele în țările vulnerabile. Secretarul general ONU, în adresa lui despre starea planetei, a și spus că 15 dintre cele mai vulnerabile state din lume din punct de vedere climatic sunt cele unde ONU are operații de menținere a păcii și politici speciale. Noi, cei din Europa, avem misiunea să menținem stabilitatea în vecinătatea noastră, dar să privim și pe termen lung, să ne gândim la piața noastră, la bunurile noastre și la oamenii care sunt bine pregătiți și pot fi de ajutor. Deci, suntem o comunitate globală și trebuie să rezolvăm toate acestea împreună.
Danezii vor să reducă gazele de seră cu 70 la sută. Cum se împacă lumea afacerilor?
Adaptabilitatea la schimbările climatice trebuie făcută fără să modifice prea mult stilul de viaţă. Schimbările majore la nivelul unei societăţi se fac în timp şi numai dacă oamenii înţeleg necesitatea lor. Danezii s-au obişnuit deja să ia decizii naţionale după ce consultă şi ascultă cetăţenii.
Cristina Cileacu: Danemarca are deja un plan, pentru că știți ce vreți din acest punct de vedere, bineînțeles aveți obiective, ținte și ați început deja să faceți tranziția. Puteți să ne spuneți, pentru publicul din România, care este planul Danemarcei și cum va fi pus în practică, astfel încât să nu afecteze prea mult afacerile și nici viețile oamenilor obișnuiți?
Tomas Christensen: Parlamentul danez a adoptat în iunie această lege pentru reducerea emisiilor de gaz de seră cu 70%, bazat pe planul Uniunii Europene cu același scop. Guvernul a făcut un parteneriat în care sunt centri de atenție, totul, de la export, aviație, finanțe, clădiri, industrie și așa mai departe, iar președinții din fiecare sector au venit cu o propunere de plan care are sens din perspectiva domeniului lor, cu ideea de ajunge la aceste 70 de procente. Așa, deci, se ia în calcul opinia afacerilor și lucrurile se fac într-o manieră justă din punct de vedere social și de asemenea stabilă pentru țară. În fiecare an, guvernul trebuie să raporteze parlamentului cum s-au redus emisiile și de asemenea trebuie să raportăm ce impact au importurile, exporturile și cooperarea pentru dezvoltare în planul de reducere a emisiilor de gaz de seră. Consiliul pentru Climă trebuie să vină în fiecare lună ianuarie cu strategii pentru cum să reducă și mai mult emisiile pentru anul viitor și acest mecanism de ținut evidența în Parlament se repetă în fiecare an până în 2030. Practic, în fiecare an trebuie să venim cu un plan pentru ce vom face anul viitor și așa mai departe. Deci, este un cadru legislativ de lucru foarte strict, pentru guvern, dar care este susținut atât de oameni, cât și de industrii și afaceri.
Diplomație pentru climă
Politica externă înseamnă în secolul nostru şi politică pentru mediu. Tot diplomaţii sunt cei care negociază situaţii şi menţin sub control posibile dispute care pot apărea din cauza nevoilor de resurse. Aşadar, acordurile verzi sau cele verzi-albastre, care se ocupă de lipsa de apă potabilă în anumite regiuni de pe glob, sunt puse la punct de ambasadorii pentru climă.
Cristina Cileacu: Sunteți un ambasador pentru climă, iar diplomația climatică nu este ceva chiar nou, dar trebuie să vă spun că publicul nu cunoaște prea bine acest domeniu de expertiză. Deci care este mai exact munca dvs?
Tomas Christensen: Am fost numit de premier și lucrez cu Ministerul Afacerilor Externe, cu cei de la Dezvoltare și Afaceri, dar și cu cel pentru Climă şi Energie. Munca mea este cu toate ministerele, astfel încât să ajungem la toată lumea, dar și cu ambasadele noastre, pentru ca ei să fie mai concentrați pe cooperarea energetică, sustenabilă, dar și la lucrul de zi cu zi pentru a găsi piețe noi de desfacere, dar și pentru cooperarea pentru dezvoltare. Deci eu acopăr toate aceste ramuri verzi, dacă vrei.
Cristina Cileacu: Cum lucrați cu România, din acest punct de vedere?
Tomas Christensen: Avem un nivel de dialog foarte bun cu România, am avut discuții la nivel înalt, între diferiți secretari de stat, între mine și diferiți colegi și avem și o colaborare foarte bună a ambasadei noastre din București cu autoritățile române și mediul de afaceri român. De altfel, ambasada noastră este într-o ofensivă de diplomație publică, pe pagina noastră de Facebook și pe un ecran mare din București, unde va arăta experiența daneză. Deci, suntem foarte apropiați.
Gesturi mici, beneficii mari pentru mediu
Atenţie la ce este în jur! Aşa ar putea fi descris neoficial conceptul de economie circulară, bazat pe reutilizarea resurselor pe care le avem deja, astfel încât să ne ajungă tuturor pe termen lung. Mai clar, când ceva se strică, îl repari, nu îl arunci şi continui să îl foloseşti.
Cristina Cileacu: Din când în când am adus în discuție, în emisiune, subiectul economiei circulare, iar țara dvs este un campion în domeniu. Este mediul de afaceri din lume, dacă ar fi să extindem puțin perimetrul, gata să treacă la economia circulară?
Tomas Christensen: Cred că tot mai multe afaceri consideră că pierdem resurse valoroase, că le aruncăm, că ceva din care putem să facem bani este pur și simplu aruncat la gunoi. De exemplu, în Danemarca, ne străduim acum să recuperăm fiecare sticlă și doză de aluminiu, din care oamenii beau suc sau bere. Și vrem să reciclăm cam 80% din plasticul care este aruncat, pe care vrem să-l refolosim. Deci avem un plan făcut pentru sectorul deșeurilor și enonomia circulară, ca parte din proiectul nostru mai mare care este despre mediu.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre poluare, pentru că ați vorbit despre plastic, sunt și alte feluri prin care planeta este poluată, deci și viețile noastre. Iar zgomotul este una din aceste metode. Ce se poate face pentru ca zgomotul să fie redus, pentru că oamenii nu sunt foarte conștienți. De regulă vorbesc despre plastic și alte tipuri de materiale, dar zgomotul este ceva imaterial. Deci ce se poate face, întâi, ca oamenii să înțeleagă că și aceasta este tot poluare și le afectează viața, și apoi să reducem zgomotul?
Tomas Christensen: Este o întrebare bună. Dacă ne uităm doar la sectorul transportator este evident că în orașele noastre mult zgomot vine de la trafic, de la autobuze și mașini. Cu cât electrificăm mai mult transportul și ne îndepărtăm de motoarele cu combustie internă, care sunt zgomotoase, vom avea și un trafic cu mai puțin zgomot. Alte metode, dificil de spus, vasele maritime, poate pentru distanțe mai scurte putem avea feriboturi electrice, pentru distanțele mai lungi va fi nevoie de diferite tipuri de combustibil decât avem acum. Dar cred că în general, dacă ne ocupăm de transport, zgomotul va scădea mult.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
