Curtea Constituțională a anunțat într-un comunicat remis vineri că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. CCR nu este singura entitate care a contestat decizia Curţii de Apel. Ședința de judecată are loc vineri, la înalta Curte de Casație și Justiție, începând cu ora 16:00.
Curtea Constituțională a anunțat într-un comunicat remis vineri că a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.
„În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024”, se arată în comunicatul CCR.
Hotărârea CCR nr.32/2024 „este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României”, mai precizează sursa citată.
„Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii.”
Peste 200 de plângeri împotriva deciziei CCR
Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.
„Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată”, potrivit CCR.
„Independența judecătorului nu justifică într-un stat de drept și democratic nesocotirea Constituției și a legii, judecătorul fiind chemat, potrivit art.1 alin.(5) și art.124 din Constituție, să le respecte și să le apere, nu să le încalce.
Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției.
Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției.
Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului”, mai arată CCR în comunicat.
Mai multe recursuri
Curtea Constituțională nu este singura entitate care a contestat decizia Curţii de Apel. Recursuri au fost înaintate şi de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dar şi de către două persoane fizice care nu au calitate în dosar.
Judecătorul Alexandru Vasile a motivat decizia sa prin care a suspendat decizia CCR de anulare a alegerilor, pe care o consideră „nelegală”.
Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia instanţei nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Fostul judecător al CCR Augustin Zegrean a explicat pentru Digi24 ce înseamnă decizia unui judecător de la Curtea de Apel Ploiești de suspendare a anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională și care vor fi urmările.
„Două lucruri se pot întâmpla la Înalta Curte: se admite recursul și se desființează hotărârea sau se respinge recursul și rămâne hotărârea valabilă. Dacă se întâmplă prima variantă, Curtea Supremă va admite recursul și va anula decizia. Lucrurile o să rămână doar ca poveste pentru copilași când vor fi mai mari. Varianta doi înseamnă că alegerile nu se vor mai putea desfășura, pentru că toate hotărârile de Guvern și toate actele care au fost date în organizarea acestor lege au fost date ca și o consecință a deciziei Curții Constituționale de anulare a turului 2 de la alegeri”, a declarat Augidtin Zegrean.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti. Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti care a soluţionat dosarul.
Decizia a fost pronunţată de judecătorul Alexandru Vasile. Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 şi 2017 a fost detaşat la Ministerul Justiţiei.
Editor : B.P.
