Analiză Avertisment din partea BNR: Riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate. Principalele provocări ale țării
Banca Națională avertizează că riscurile sistemice la adresa stabilității financiare se mențin la un nivel ridicat, pe fondul tensiunilor geopolitice, al dezechilibrelor macroeconomice interne și al vulnerabilităților structurale ale economiei românești. Sectorul bancar rămâne rezilient, dar poate fi afectat de deteriorarea mediului intern și extern.
Riscurile la adresa stabilității financiare din România se mențin ridicate, în linie cu evaluările anterioare, pe fondul dezechilibrelor și vulnerabilităților persistente atât pe plan intern, cât și la nivel global, arată Banca Națională a României în Raportul asupra stabilității financiare, ediția iunie 2026, publicat luni, 6 iulie.
Analizele BNR au fost realizate pe baza informațiilor disponibile până la data de 12 iunie 2026.
„Amplificarea conflictelor geopolitice, fragmentarea geoeconomică în creștere sau incertitudinile privind evoluția prețurilor din sectorul energetic continuă să reprezinte factori de risc la adresa perspectivelor economice și stabilității piețelor financiare. În acest context, sectorul bancar românesc își păstrează reziliența, beneficiind de un nivel adecvat al capitalizării, al lichidității și de politici prudente de gestionare a riscurilor, dar materializarea parțială a vulnerabilităților menționate poate eroda această bază solidă, pe termen scurt și mediu”, arată BNR.
Principalele riscuri: geopolitica și dezechilibrele macroeconomice interne
BNR arată că riscurile externe la adresa stabilității financiare s-au intensificat de la publicarea raportului anterior. Criza energetică generată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și întreruperea severă a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz au produs un șoc global pe partea ofertei.
Acest șoc are implicații asupra securității energetice și alimentare, asupra perspectivelor de creștere economică și inflație, dar și asupra apetitului global pentru risc.
Potrivit BNR, economia globală și sistemul financiar internațional au rămas, până acum, relativ reziliente, iar corecțiile prețurilor activelor financiare s-au produs într-o manieră relativ ordonată. Totuși, o prelungire sau intensificare a conflictului ar putea amplifica tensiunile de pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare.
În același timp, datoria publică ridicată și deficitele fiscale ample la nivel internațional continuă să alimenteze tensiuni privind percepția riscului suveran, inclusiv în Europa, și limitează spațiul fiscal disponibil pentru măsuri de sprijin.
BNR atrage atenția și asupra evaluărilor încă ridicate de pe piețele de capital, în pofida corecțiilor recente. Acest lucru poate amplifica riscul unor ajustări abrupte ale prețurilor activelor.
România, cu cele mai mari deficite fiscal și de cont curent din UE
Pe plan intern, riscurile generate de dezechilibrele macroeconomice se mențin la un nivel semnificativ. Acestea au fost alimentate de incertitudinile politice și geopolitice, într-un context macroeconomic fragil, marcat de creștere economică modestă și deficite gemene persistente.
„Deși evoluțiile recente indică o relativă atenuare a deficitului bugetar, ca urmare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, care contribuie și la reducerea presiunilor asupra dezechilibrului extern, ajustarea se realizează de la niveluri inițiale deosebit de ridicate, România consemnând cele mai ample deficite (fiscal și de cont curent) din UE.
În termeni ESA, deficitul bugetar s-a situat la 7,9 la sută din PIB în anul 2025, iar potrivit prognozei de primăvară 2026 a Comisiei Europene acesta este anticipat să se reducă la 6,2 la sută din PIB în anul 2026, niveluri care evidențiază persistența presiunilor asupra finanțelor publice. În plus, activitatea economică a continuat să evolueze într-un ritm modest în anul 2025, în ușoară decelerare față de anul precedent.”
Toodată, activitatea economică a continuat să evolueze într-un ritm modest în 2025, în ușoară decelerare față de anul precedent. PIB-ul real a avansat cu 0,7% în 2025, comparativ cu 0,9% în 2024.
„Pentru anul 2025, avansul PIB real s-a situat la 0,7 la sută, comparativ cu 0,9 la sută în anul 2024. Evoluția reflectă efectele ajustării fiscale, temperarea cererii interne și scăderea puterii de cumpărare a populației. Un aspect pozitiv este, însă, reorientarea modelului de creștere economică, de la unul bazat preponderent pe consum către unul susținut de investiții”, notează banca centrală.
BNR subliniază că menținerea unui cadru de politici coerent, credibil și predictibil este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating, limitarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și a cursului de schimb, repoziționarea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă și consolidarea rezilienței economiei naționale.
„Aceste priorități sunt cu atât mai importante având în vedere mediul extern nefavorabil, de natură să afecteze percepția investitorilor asupra riscului asociat regiunii și să mărească volatilitatea fluxurilor de capital.”
Te-ar putea interesa și Excedentul de cont curent al UE a urcat la 113,4 miliarde de euro. România rămâne printre statele cu cele mai mari deficite
Riscurile privind absorbția PNRR rămân semnificative
BNR atrage atenția că maximizarea absorbției și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, devin esențiale în contextul ajustării fiscale.
Fondurile europene pot susține impulsul investițional, pot limita efectele restrictive ale consolidării fiscale și pot contribui la creșterea potențialului economic pe termen lung.
„Riscurile privind gradul de absorbție rămân semnificative, având în vedere că timpul disponibil pentru implementarea reformelor și a proiectelor prin PNRR este limitat, iar unele componente cu alocări importante înregistrează un progres tehnic încă redus.
Întârzierile acumulate în implementarea reformelor și investițiilor au condus la revizuirea planului, alocarea totală fiind redusă la 21,4 miliarde euro, de la 28,5 miliarde euro în forma inițială. Până la momentul actual, România a încasat 6,4 miliarde euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi, în timp ce suma rămasă de absorbit după revizuirea planului se situează la aproximativ 10,7 miliarde euro, respectiv jumătate din totalul alocat”, arată raportul.
Te-ar putea interesa și Parlamentul a adoptat un pachet de legi pentru PNRR. Dragoș Pîslaru: România evită penalizări de peste 2,7 miliarde de euro
Populația rămâne rezilientă, dar companiile dau semne de deteriorare financiară
BNR arată că vulnerabilitățile sectorului populației se mențin la niveluri reduse, susținute de o îndatorare sustenabilă și de o economisire robustă.
Totuși, temperarea ritmului de creștere a venitului brut disponibil, alături de intensificarea presiunilor inflaționiste, a determinat o ușoară deteriorare a indicatorului compozit al vulnerabilităților.
„Vulnerabilitățile sectorului populației se mențin la niveluri reduse, indicatorul compozit reflectând un grad ridicat de reziliență, susținut de o îndatorare sustenabilă și de o economisire robustă. Totuși, temperarea ritmului de creștere a venitului brut disponibil în termeni nominali, coroborată cu intensificarea presiunilor inflaționiste, au determinat o ușoară deteriorare a valorii indicatorului compozit al vulnerabilităților.
Avuția netă a populației a continuat să se consolideze, dar și-a moderat avântul față de anii precedenți (7,5 la sută în 2025 față de 10,5 la sută în 2024, 11 la sută în 2023 și 12,4 la sută în 2022). Depozitele populației la bănci au continuat să crească, atingând 413,7 miliarde lei în martie 2026, însă într-un ritm anual mai lent (8,1 la sută, față de 10,7 la sută în martie 2025). Totodată, distribuția depozitelor rămâne puternic concentrată, la finalul anului 2025, doar 0,6 la sută dintre deponenți deținând 29 la sută din totalul economiilor bancare”, mai arată BNR.
În cazul companiilor nefinanciare, indicatorul de sănătate financiară se menține peste pragul de risc la nivel agregat, dar s-a deteriorat ușor față de anul anterior. Marja profitului net a scăzut la 4,6% în iunie 2025, iar gradul de îndatorare a urcat la 140,5%.
Creditele neperformante cresc în cazul companiilor
Calitatea portofoliului de credite acordate populației s-a îmbunătățit în primele luni ale anului 2026, rata creditelor neperformante coborând la 2,9% în martie 2026.
În schimb, pe segmentul companiilor nefinanciare, calitatea portofoliului s-a deteriorat. Rata creditelor neperformante aferente expunerilor față de companii a ajuns la 5,6% la finalul lunii martie 2026, în creștere cu 1,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent.
„În același timp, anumite segmente ale portofoliului de credite continuă să prezinte un profil de risc mai ridicat. În această categorie se încadrează creditele acordate sectorului IMM, în special microîntreprinderilor și întreprinderilor mici (rata NPL 7,2 la sută, respectiv 7,1 la sută față de 4,7 la sută în cazul corporațiilor, martie 2026), creditele cu garanții de stat acordate firmelor (rata NPL 11,3 la sută, martie 2026) și expunerile față de piața imobiliară comercială (rata NPL 6,2 la sută, martie 2026).
O altă categorie de credite care necesită monitorizare este cea a împrumuturilor denominate în monedă străină. În cazul companiilor nefinanciare, ponderea acestor credite se menține importantă la nivelul portofoliului (53 la sută, martie 2026), deși rata creditelor neperformante asociată este mai redusă comparativ cu cea a creditelor acordate în moneda națională (4,1 la sută față de 7,3 la sută, martie 2026). Pe palierul populației, ponderea creditelor în valută este în continuă scădere (7 la sută, -1,7 puncte procentuale anual, martie 2026), pe fondul măsurilor macroprudențiale privind debitorii implementate de BNR, diferențiate în funcție de valută”, menționează sursa citată.
Estimările BNR indică o creștere a probabilității de nerambursare pe un orizont de 12 luni. În cazul creditelor imobiliare, probabilitatea ar urma să urce de la 0,25% în martie 2026 la 0,32% în martie 2027. Pentru creditele de consum, creșterea estimată este de la 3% la 3,4%. În cazul companiilor nefinanciare, probabilitatea medie de nerambursare este estimată la 4,5% în martie 2027, față de 3,4% în martie 2026.
Riscurile cibernetice cresc. AI este folosită în atacuri de tip deepfake și phishing
BNR avertizează că riscurile cibernetice și cele asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor devin o provocare tot mai importantă pentru stabilitatea financiară.
Sectorul serviciilor financiare este expus unor amenințări cu motivație financiară, care vizează compromiterea datelor de autentificare ale clienților, extorcarea și fraudarea instituțiilor.
Potrivit BNR, criminalitatea cibernetică reprezintă 49% din totalul incidentelor, iar activitățile de spionaj 47%, cele două categorii dominând peisajul riscurilor.
Criptoactivele pot amplifica riscurile de inovație financiară
BNR avertizează că expansiunea rapidă a activelor digitale poate potența riscurile asociate inovației financiare.
Deși tehnologiile blockchain și unele active digitale pot crește eficiența și reduce costurile de tranzacționare, ele pot genera vulnerabilități importante.
„Ecosistemul activelor digitale a cunoscut o dezvoltare accelerată după pandemia COVID-19, pe fondul digitalizării economiilor, al lichidității abundente și al interesului crescut pentru instrumente financiare alternative. La mijlocul lunii mai 2026, capitalizarea totală la nivel global a pieței criptoactivelor era estimată la aproximativ 2.536 miliarde dolari, reprezentând sub 2 la sută din capitalizarea piețelor financiare internaționale (piața bursieră globală este evaluată la 155 de trilioane dolari, iar cea a instrumentelor cu venit fix la 145 trilioane dolari).”
Sectorul bancar rămâne solid: capitalizare de 23,7% și lichiditate ridicată
Sectorul bancar românesc a menținut o bună reziliență de la raportul anterior, în pofida incertitudinilor macroeconomice și geopolitice, „dar materializarea parțială a vulnerabilităților interne sau externe poate eroda această bază solidă, pe termen scurt și mediu”, mai arată sursa citată.
BNR arată că performanțele sectorului bancar sunt comparabile sau superioare mediei UE din perspectiva indicatorilor financiar-prudențiali.
Totuși, capacitatea de finanțare a sectorului real rămâne insuficient valorificată, iar nivelul subunitar al raportului dintre credite și depozite indică existența unui potențial semnificativ de creditare.
Expunerea băncilor pe datoria suverană rămâne ridicată
BNR subliniază că deținerile semnificative de instrumente de datorie suverană continuă să fie o caracteristică structurală a sectorului bancar românesc.
Creanțele guvernamentale reprezentau 27,6% în martie 2026, comparativ cu o medie de 9,7% la nivelul UE în septembrie 2025.
Această expunere reflectă rolul important al băncilor în finanțarea statului, dar generează și riscuri de rată a dobânzii și de concentrare. În eventualitatea unor evoluții adverse ale ratingului suveran, această concentrare poate deveni un canal de propagare și amplificare a riscurilor.
Amenzile ROBOR pot genera litigii și costuri suplimentare pentru bănci
BNR atrage atenția și asupra riscurilor juridice și reputaționale asociate acțiunii Consiliului Concurenței privind modalitatea de stabilire a ROBOR.
În iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, echivalentul a 710 milioane euro, pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR.
BNR arată că amenda poate conduce inclusiv la litigii inițiate de clienții băncilor care au avut credite cu dobândă indexată în funcție de ROBOR. În funcție de modul de calcul al presupusului prejudiciu, aceste litigii ar putea genera pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor.
„Amenda impusă de Consiliul Concurenței poate conduce inclusiv la inițierea de litigii de către clienții băncilor care au avut credite la o rată a dobânzii indexată în funcție de ROBOR. În funcție de modul în care se calculează presupusul prejudiciu cauzat debitorilor, aceste litigii pot conduce la pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor aplicate. Cele două tipuri de costuri suplimentare menționate s-ar adăuga costurilor aferente deteriorării cadrului macrofinanciar intern și internațional.
Cumularea efectelor materializării tuturor acestor șocuri suprapuse ar însuma cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit. Implicațiile acestor scenarii merg dincolo de sectorul bancar, afectând atât încasările realizate de statul român din impozitul pe profitul bancar, cât și avantajele asociate percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, care până în prezent au avut efecte pozitive pentru ratingul suveran și asupra costului asociat refinanțării datoriei publice. Totodată, nu trebuie minimizate efectele reputaționale la nivel intern și extern asupra sectorului bancar românesc.”
Te-ar putea interesa și Oficial BNR, după amenzile record aplicate băncilor: ROBOR reflectă politica monetară și inflația, nu percepțiile publice
Companiile subcapitalizate rămân o vulnerabilitate structurală
BNR identifică mai multe vulnerabilități structurale ale economiei românești, care pot amplifica efectele șocurilor macroeconomice.
Deficitul de capitalizare al companiilor autohtone rămâne o vulnerabilitate semnificativă. La jumătatea anului 2025, numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, acestea reprezentând 8,9% din totalul firmelor cu cifra de afaceri de peste 1 milion euro.
Aceste companii generează 6,4% din valoarea adăugată brută a sectorului companiilor nefinanciare, în creștere cu 31% față de anul precedent. Totodată, ele concentrează 35% din restanțele bugetare și 37,3% din restanțele comerciale către furnizori.
Necesarul de recapitalizare a acestor firme este estimat la 36,4 miliarde lei, în creștere cu 8% anual.
România, ultima din UE la ponderea creditului neguvernamental în PIB
România continuă să se situeze pe ultima poziție în Uniunea Europeană din perspectiva ponderii creditului neguvernamental în PIB.
În primul trimestru din 2026, creditul neguvernamental reprezenta 22% din PIB, față de o medie europeană de 66%. România se află mult sub economii din regiune precum Polonia, cu 43%, Bulgaria și Cehia, cu 49% fiecare, sau Ungaria, cu 32%.
„Gradul redus de intermediere financiară nu reflectă exclusiv constrângeri de ofertă din partea sectorului bancar, ci mai degrabă particularități ale cererii de credit și ale structurii de finanțare a sectorului corporativ, respectiv un nivel relativ ridicat de autofinanțare în rândul firmelor, prevalența creditului comercial ca sursă de finanțare pe termen scurt, în contextul unei ponderi semnificative a companiilor cu capitalizare redusă. Aceste elemente sunt amplificate de nivelul mai scăzut al educației financiare, care limitează utilizarea instrumentelor financiare complexe și diversificarea surselor de finanțare, precum și de specificul pieței imobiliare, caracterizată printr-un grad ridicat de deținere în proprietate a locuințelor.”
În perioada aprilie 2025 – martie 2026, numărul creditelor ipotecare noi raportat la numărul tranzacțiilor imobiliare a fost de 42%.
Te-ar putea interesa și PROIECT Tinerii sub 35 de ani ar putea cumpăra locuințe prin „Noua Casă” cu un avans de doar 5%, indiferent de valoarea creditului
Demografia și pregătirea forței de muncă limitează potențialul de creștere
BNR atrage atenția că evoluțiile demografice nefavorabile și nivelul insuficient de pregătire al forței de muncă reprezintă vulnerabilități structurale importante.
La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu s-a redus cu 0,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Îmbătrânirea demografică s-a accentuat, numărul persoanelor vârstnice raportat la 100 de persoane tinere urcând la 136,6, de la 131,7 cu un an înainte.
România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din UE, de 69% în rândul populației de 20-64 de ani în 2025, situându-se pe penultimul loc, după Italia.
„În contextul unei scăderi accelerate a populației în vârstă de muncă și al unor rate reduse de ocupare, în special în rândul tinerilor și al persoanelor cu nivel scăzut de educație, devine esențială consolidarea politicilor de formare, recalificare și perfecționare profesională”, precizează banca centrală.
Rata NEET, care măsoară ponderea tinerilor aflați în afara pieței muncii, a sistemului educațional și a programelor de formare, este cea mai ridicată din UE, la 19,2%, față de media europeană de 11%.
România este foarte vulnerabilă la inundații și secetă
BNR avertizează că evenimentele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și mai severe, generând costuri economice și financiare tot mai mari.
România este evaluată ca fiind foarte vulnerabilă la încălzirea globală și la fenomene meteorologice extreme, în special la inundații fluviale și secetă.
Companiile relevante din punct de vedere climatic, cele din sectoare cu impact ridicat asupra mediului, generează 36,8% din valoarea adăugată brută la nivel agregat, dețin 44% din activele totale și angajează 30,2% din salariații companiilor nefinanciare.
„Volumul de credite acordate de bănci acestor companii se ridică la 86,6 miliarde lei la finalul lunii martie 2026, reprezentând 49,4 la sută din totalul portofoliului de credite către societățile nefinanciare”, punctează BNR.
BNR arată că investițiile în eficiență energetică rămân modeste. Doar 48% dintre firme declară că investesc în măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, iar numai 11% din investițiile firmelor sunt direcționate către astfel de măsuri.
Creditele verzi reprezintă doar 6,1% din portofoliul de credite corporative, aproximativ jumătate fiind împrumuturi pentru clădiri verzi. În cazul populației, 7,3% din volumul creditelor reprezintă credite sustenabile, destinația principală fiind tot clădirile verzi.
Efectele directe ale conflictului din Orientul Mijlociu
Tema specială a raportului BNR analizează escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și efectele sale asupra piețelor financiare și economiei reale.
Potrivit BNR, conflictul poate genera un șoc major pe partea ofertei pentru economia globală, având în vedere importanța strategică a regiunii pentru comerțul internațional cu energie, mărfuri și materii prime.
Efectele nu se limitează la piața de energie, ci pot afecta fluxurile comerciale, piețele de mărfuri, lanțurile de aprovizionare, sentimentul investitorilor și costurile de finanțare.
BNR arată că efectele directe asupra sectorului real din România sunt reduse, având în vedere expunerile limitate. Totuși, efectele indirecte, amplificate de posibile șocuri în economiile partenere și în lanțurile de producție, pot fi semnificativ mai importante.
Vezi raportul complet AICI.
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News