Ancheta ROBOR poate lovi sectorul bancar dincolo de amenzi. BNR avertizează asupra riscurilor
Banca Națională a României (BNR) avertizează că acțiunea Consiliului Concurenței privind modalitatea de stabilire a ROBOR poate genera costuri juridice și reputaționale pentru sectorul bancar, cu implicații asupra stabilității financiare. În Raportul asupra stabilității financiare, ediția iunie 2026, publicat luni, 6 iulie, BNR arată că instituțiile de credit se pot confrunta în perioada următoare cu efecte suplimentare generate de sancțiunile aplicate în dosarul ROBOR, inclusiv prin posibile litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată în funcție de acest indice.
Amintim că, recent, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) unui număr de zece instituții de credit, pe motiv că acestea și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice. Băncile au anunțat deja că vor contesta decizia în instanță.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Programul Rabla 2026 va fi lansat fără condiția ca mașinile să fie produse în UE. Ministerul Mediului renunță la noul criteriu
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
Amenzile pot avea implicații asupra stabilității financiare
BNR arată că, până la publicarea deciziei Consiliului Concurenței, a solicitat clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.
„Pentru corecta informare a opiniei publice, este necesar să se clarifice în mod coerent: (i) care sunt prevederile legale încălcate în condițiile în care regulamentul și normele pieței monetare sunt considerate corecte și respectate, (ii) cum poate fi interpretat drept comportament anticoncurențial, un schimb de informații într-un cadru caracterizat prin reguli de transparență, precum și (iii) cum se poate determina nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat.”
Litigiile clienților ar putea genera pierderi mai mari decât amenzile
BNR avertizează că amenda impusă de Consiliul Concurenței poate duce la inițierea de litigii de către clienții băncilor care au avut credite cu dobândă indexată în funcție de ROBOR.
„Amenda impusă de Consiliul Concurenței poate conduce inclusiv la inițierea de litigii de către clienții băncilor care au avut credite la o rată a dobânzii indexată în funcție de ROBOR. În funcție de modul în care se calculează presupusul prejudiciu cauzat debitorilor, aceste litigii pot conduce la pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor aplicate.”
Costurile juridice și reputaționale s-ar adăuga, potrivit BNR, presiunilor deja existente asupra băncilor, într-un context marcat de deteriorarea cadrului macrofinanciar internațional și de diminuarea perspectivelor de creștere economică ale României pentru anul 2026.
„Cele două tipuri de costuri suplimentare menționate s-ar adăuga costurilor aferente deteriorării cadrului macrofinanciar intern și internațional. Cumularea efectelor materializării tuturor acestor șocuri suprapuse ar însuma cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit.
Implicațiile acestor scenarii merg dincolo de sectorul bancar, afectând atât încasările realizate de statul român din impozitul pe profitul bancar, cât și avantajele asociate percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, care până în prezent au avut efecte pozitive pentru ratingul suveran și asupra costului asociat refinanțării datoriei publice. Totodată, nu trebuie minimizate efectele reputaționale la nivel intern și extern asupra sectorului bancar românesc”, arată banca centrală.
Efectele ar putea depăși sectorul bancar
Banca Națională arată că materializarea simultană a acestor șocuri ar putea genera cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit. Implicațiile nu s-ar limita însă la sectorul bancar. Potrivit BNR, eventualele pierderi ale băncilor ar putea afecta și încasările statului român din impozitul pe profitul bancar
În plus, ar putea fi afectate avantajele asociate percepției externe asupra stabilității sectorului bancar românesc, care până acum au avut efecte pozitive asupra ratingului suveran și asupra costului de refinanțare a datoriei publice.
„Dintre băncile de importanță sistemică, ajustări negative semnificative ale rentabilității financiare s-ar înregistra și în cazul băncilor cu capital de stat. Pe cale de consecință, există și riscul ca eforturile financiare ale statului român să se majoreze, pentru recapitalizarea respectivelor entități. Totodată, nu trebuie minimizate efectele reputaționale la nivel intern și extern asupra sectorului bancar românesc, determinate de impunerea acestei amenzi, aplicată celor mai mari jucători din piață”, punctează sursa citată.
Nivelul amenzilor este excepțional
Banca centrală atrage atenția că efectele reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc nu trebuie minimizate, mai ales în condițiile în care sancțiunea a fost aplicată celor mai mari jucători din piață.
„Investigând experiențele altor state membre, nivelul amenzii este unul excepțional, de natură să creeze o imagine viciată asupra funcționării sectorului bancar românesc în ansamblu, cu repercusiuni profunde care pot determina realocări ale unor jucători importanți sau scăderea investițiilor pe termen scurt și mediu”, precizează BNR.
Pentru comparație, BNR face trimitere la dosarul european privind EURIBOR din 2013. Potrivit băncii centrale, amenda Consiliului Concurenței în cazul ROBOR reprezintă, în echivalent al activelor bancare ale instituțiilor sancționate, de aproape 30 de ori mai mult decât amenda din dosarul EURIBOR.
BNR subliniază că această comparație este relevantă și în contextul în care România are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană.
Mai mult, nivelul amenzii aplicate sectorului bancar depășește valoarea cumulată a amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în ultimii 10 ani pentru toate sectoarele economiei românești.
Te-ar putea interesa și ROBOR nu este un caz singular. Cum au ajuns băncile din întreaga lume să plătească miliarde pentru influențarea dobânzilor
Cum s-a ajuns aici
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, influențând procesul prin care fiecare instituție trebuia să transmită independent cotațiile utilizate la calcularea indicelui.
Investigația a fost declanșată din oficiu în octombrie 2022.
De cealaltă parte, reprezentanții sistemului bancar au respins concluziile investigației.
Asociația Română a Băncilor a susținut încă din aprilie că nu a existat nicio înțelegere între instituțiile de credit și că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României.
De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent asupra riscului unor interpretări eronate privind funcționarea pieței interbancare și a indicelui ROBOR.
Ce amenzi au primit băncile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Te-ar putea interesa și Asociaţia bancherilor reacționează după amenzile din dosarul ROBOR: Clienții sunt instigați prin inducerea de speranțe false
