Aproape 400.000 de sedii secundare trebuie declarate la nivel național. Economist: Statul creează premisele unei presiuni nejustificate
Pachetul legislativ adoptat pe 30 ianuarie își propune să reducă birocrația pentru companii printr-o serie de măsuri care simplifică procedurile de înregistrare fiscală.
Concret, firmele care au mai multe sedii secundare pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale vor putea desemna un singur sediu pentru declararea și plata obligațiilor fiscale aferente salariilor. Pentru sediile secundare aflate în aceeași localitate cu domiciliul fiscal al contribuabilului, obligațiile privind impozitul pe salarii vor fi declarate prin codul fiscal al contribuabilului, fără a mai fi necesară înregistrarea fiscală separată.
Statul se așteaptă ca reforma să producă impact imediat, însă efectele ar putea fi haotice, avertizează economistul Ovidiu Folcuț.
„Aceste modificări sunt, mai degrabă, o corecție adusă Legii 245 din decembrie 2025, care modifica Legea 273 din 2006 privind finanțele publice, și care obliga companiile să înregistreze fiscal, ca entități plătitoare de salarii și venituri asimilate acestora, toate sediile secundare care aveau cel puțin 1 angajat (față de minim 5, cât era limita anterioară prevăzută de lege).
Din estimările menționate chiar de către guvern în nota de fundamentare, pe baza datelor ANAF, rezulta că există circa 400.000 de sedii secundare care ar fi trebuit declarate, într-un interval de 30 de zile, ceea ce punea o presiune de timp semnificativă, și nejustificată, pe companiile vizate”, explică Ovidiu Folcuț, pentru DigiEconomic.
De ce era necesară adaptarea cadrului legal
Schimbarea corectează o eroare birocratică din legislația recent adoptată.
„Reprezentanții IMM-urilor susțin că principalele propuneri de modificare au venit chiar din partea dumnealor și au fost preluate în actualul act normativ, mai exact:
- eliminarea obligației de a înregistra toate sediile secundare aflate pe raza unei unități administrative teritoriale (UAT);
- posibilitatea înregistrării unui singur sediu secundar, dintre cele existe în UAT, ca ”sediu secundar desemnat”, plătitor de salarii și venituri asimilate acestora pentru toate din acea zonă;
- respectiv, în cazul existenței unor sedii secundare în UAT-ul unde se află sediul social, companiile nu mai au obligația de a solicita înregistrarea fiscală a acestora, deoarece pot utiliza propriul CIF (cod de identificare fiscală).
În plus, sancțiunile de neconformare vor fi suspendate până la 30.06.2026.
În concluzie, dacă ar fi să facem un joc de cuvinte, este o modificare care contribuie la debirocratizarea unei birocrații suplimentare care tocmai fusese creată de legea publicată în urmă cu aproximativ o lună, dar, totuși, este bine că s-a conștientizat și remediat acest fapt, nici nu mai contează dacă din proprie inițiativă sau la presiunea reprezentanților IMM-urilor sau a altor entități implicate”, susține economistul.