Asociație: Menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri afectează farmaciile. Reglementarea excesivă a dus la izolarea sectorului
Aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri penalizează în mod direct și disproporționat farmaciile, care nu pot compensa povara fiscală prin ajustarea prețurilor, transmite, luni, Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR).
Impozitul minim pe cifra de afaceri este inechitabil și ineficient în raport cu farmaciile comunitare, arată asociația, „punând în pericol sustenabilitatea acestora, în special în zonele rurale sau defavorizate, unde reprezintă singura formă de acces la tratamente esențiale pentru populație”.
Potrivit asociației, spre deosebire de alte domenii de activitate, „sectorul farmaceutic nu are libertatea de a își stabili propriile prețuri, prețurile la medicamentele de uz uman fiind plafonate prin reglementări stricte, aprobate de Ministerul Sănătății”.
De asemenea, modalitatea de calcul a prețurilor maximale la medicamentele de uz uman nu ține cont de realitățile economice actuale, arată AFFR, precum inflația, creșterea costurilor de funcționare, a salariilor, a chiriilor, a prețurilor la energie etc., și nici de scăderea puterii de cumpărare.
„Cota maximă de adaos comercial ce poate fi aplicată de farmacii este și ea plafonată și nu a mai fost actualizată din anul 2009. Deși metodologiile s-au actualizat prin Ordinul nr. 368/2017, în fapt, nivelul efectiv al marjelor nu a fost modificat de 16 ani, fiind același ca cel stabilit prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 75/2009, cu mici modificări pe care le considerăm insuficiente în raport cu economia curentă”, mai motivează AFFR.
Astfel, asociația solicită Executivului eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri în ceea ce privește sectorul farmaceutic sau instituirea unei excepții fiscale.
„Impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro a afectat deja disproporționat companiile cu rulaje mari și profituri mici din sectorul farmaceutic, dar cu investiții semnificative în logistică, personal și infrastructură, prin: scăderea capacității de reinvestire în servicii și infrastructură; diminuarea lichidităților, putând afecta diversele plăți necesare (furnizori și alți parteneri); instituirea unei poveri fiscale nesustenabile, întrucât măsura ar fi trebuit să fie temporară, așa cum au anunțat autoritățile în momentul introducerii taxei”, conchide asociația.
