Producția României, în „furtuna perfectă”: Cum s-au transformat perlele industriei românești în găuri de bani
România traversează în martie 2026 un moment de cotitură economică. Datele centralizate indică o suprapunere periculoasă între criza energetică provocată de noul conflict din Orientul Mijlociu, blocajul investițional în marile combinate și o presiune fiscală fără precedent.
Companii majore se confruntă cu dificultăți: în cazul celor private, cumpărătorii nu se înghesuie. În cazul celor de stat, datoriile se adună la buget, iar reorganizarea pare departe. Mai ales că, potrivit datelor ANAF, totalul obligațiilor fiscale restante la 30 septembrie 2025 și neachitate până la 30 octombrie 2025 pentru cei 249 operatori economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deținut direct sau indirect de stat era de 9,4 miliarde de lei.
Întrebarea e acum dacă România își va păstra statutul de producător industrial sau dacă va deveni o piață de desfacere total dependentă de importuri.
Triunghiul industriei grele: Galați, Mangalia, Târgu Mureș
Cele mai mari platforme industriale ale țării se află, simultan, în proceduri de insolvență sau dificultăți financiare.
Șantierul Naval Damen
Șantierul naval din Mangalia este cel mai mare din România, cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, și unul dintre cele mai mari din Europa. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe schimbări de proprietate, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen. Statul român deține 51% prin Șantierul Naval 2 MAI, în timp ce compania olandeză Damen deține restul participației.
Administratorul judiciar Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) a depus recent un plan de reorganizare a Damen Shipyards Mangalia, aflat în insolvență, ce propune o reorganizare prin transfer de business, mecanism juridic care presupune transferul activității către o nouă structură, cu scopul de a asigura continuitatea operațiunilor. Documentul prevede menținerea activității șantierului naval, preluarea salariaților și realizarea investițiilor necesare pentru păstrarea capacităților tehnice și operaționale.
Angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au declanșat la sfârșitul lunii februarie un protest spontan, întrucât, potrivit liderilor sindicali, lucrătorii nu și-au primit drepturile salariale de mai bine de două luni. Amintim că, anul acesta, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care permite plata salariilor restante din Fondul de garantare pentru creanțele salariale, măsură aplicată special pentru cazurile Liberty Galați, Damen Mangalia și Romaero.
Planul urmează să fie supus votului creditorilor în cadrul Adunării creditorilor programate pentru 25 martie, iar ulterior va fi analizat de judecătorul-sindic pentru confirmare.
În paralel cu procedura de reorganizare, CITR a anunțat că sunt în curs discuții pentru atragerea unor noi proiecte de reparații navale pentru a asigura activitatea curentă și utilizarea capacităților tehnice până la finalizarea procesului de transfer, în cazul aprobării planului.
Mai mult, în perioada următoare, vor fi inițiate discuții cu potențiali investitori și actori din industrie interesați de preluarea activității. Recent, Laurenţiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul, a declarat pentru Digi Economic că doi investitori au vizitat șantierul, fapt ce confirmă că sunt „interesați de preluare”.
Mai mulți investitori au vizitat și combinatul de la Galați, însă prima licitație internațională nu a adus un succes.
Combinatul de la Galați
Liberty Galați, situat pe o platformă industrială de 1.600 de hectare în Galați, are o capacitate anuală de până la 3 milioane de tone de oțel.
Licitația pentru valorificarea combinatului siderurgic avut loc joi, 12 martie, însă fără succes. Deși cinci investitori au achiziționat caietul de sarcini pentru preluarea uzinei, nu a fost depusă nicio ofertă. Prețul de pornire a fost de 709,1 milioane de euro fără TVA.
Uzina Siderurgică Galați, singurul producător integrat de oțel din România, a fost pusă la vânzare ca parte a planurilor de restructurare omologate de instanță pentru Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., administrate de consorțiul CITR - Euro Insol în calitate de administratori concordatari.
Urmează acum organizarea unei a doua licitații, la un preț mai mic, dar nu mai mic de valoarea de lichidare, de circa 407 milioane de euro.
Amintim că, recent, administratorul concordatar Remus Borza declara pentru DigiEconomic că, dacă vânzarea nu se va realiza în acest an, „nu se va mai întâmpla deloc. Pentru că fiecare zi care trece ne scoate din piață. Noi pierdem în fiecare zi piață, clientelă, fond de comerț.”
„Și când stă, Liberty Galați, mănâncă 14 milioane de euro pe lună. Când produce, 98 milioane de euro pe lună, Liberty Galați e un mare consumator de resurse financiare și prime, materiale, servicii... e un colos”, mai spunea Borza.
Statul trebuie să recupereze 450 de milioane de euro de la companie.
Numele interesate de combinat sunt grupul ucrainean Metinvest, care a analizat în trecut extinderea în Uniunea Europeană și în România prin achiziția unor oțelării, producătorul indian JSW Steel, dar și compania turcă KMC Steel. Lista potențialilor investitori include și grupul indian Jindal, care în toamna anului trecut a depus o ofertă neangajantă pentru divizia Steel Europe a Thyssenkrupp. Alături de aceștia, este menționată și compania românească UMB, care a achiziționat recent ArcelorMittal Hunedoara.
Angajații nu și-au mai primit drepturile salariale din octombrie 2025, majoritatea fiind în prezent în șomaj tehnic.
Azomureș
Combinatul Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, a inițiat săptămâna aceasta intrarea platformei industriale în conservare și un plan de concedieri colective. Decizia vine pe fondul incertitudinii legate de preluarea platformei de către statul român, prin Romgaz.
Într-un punct de vedere transmis DigiEconomic, sindicatul a confirmat că a început consultarea demarată de angajator, odată cu informarea oficială a unui plan de concediere colectivă. Potrivit legislației în vigoare, este nevoie de o perioadă de consultare de 45 de zile cu sindicatul, înainte ca reducerile de personal să devină efective.
„Sindicatul nostru va folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale și pentru a evita destrămarea treptată a unei platforme industriale strategice. Prelungirea discuțiilor pentru achiziția Azomureș, care durează deja de mai bine de un an, a dus platforma într-o poziție foarte vulnerabilă. Angajații Azomureș și cei ai companiilor contractoare, aproximativ 2.500 de salariați, își vor pierde locurile de muncă dacă autoritățile nu găsesc o soluție corectă pentru ca producția de îngrășăminte să continue în România.
Exemple din trecut arată că amânarea unei decizii poate crea efecte ireversibile, iar în cazul Azomureș poate duce la închiderea completă a companiei, cu efecte devastatoare pentru agricultura românească și pentru bugetul de stat”, a transmis sindicatul.
„Dacă în următoarele săptămâni nu există o decizie clară și un mandat clar care să permită acțiune, vom ajunge la concedieri și la pierderea oamenilor și contractorilor, fără de care fabrica nu mai poate reporni. După acest punct, repornirea devine mult mai dificilă și mai costisitoare”, avertizează reprezentanții angajaților.
În februarie, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a companiei Ameropa Grains România, care deține combinatul Azomureș, în prezența conducerii Romgaz. Discuțiile au vizat analiza stadiului dialogului dintre Romgaz, deținută majoritar de statul român, și Ameropa, în contextul unei posibile tranzacții de preluare a complexului industrial.
În ultimul an, Azomureș a tot purtat discuții cu Romgaz privind o posibilă achiziție a platformei industriale, însă nu s-au concretizat acțiuni.
Azomureș SA este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România și unul dintre cei mai mari consumatori industriali de gaze naturale din țară. Compania, parte a grupului elvețian Ameropa, a anunţat pe 12 ianuarie intenţia de a plasa în şomaj tehnic aproximativ 600 de angajaţi, pe fondul incertitudinii prelungite date de aprovizionarea pe termen lung cu gaze naturale.
Compania semnala că Romgaz nu a depus până la acel moment o ofertă de preluare a combinatului.
În replică, Romgaz a transmis că a informat Azomureș în legătură cu intervalul de preț propus pentru achiziția activelor și a subliniat că o eventuală ofertă angajantă va fi formulată doar după finalizarea analizelor tehnice, financiare, juridice și de mediu (due diligence).
„Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, transmitea compania.
Minerii în greva foamei
Minerii au protestat timp de șapte zile consecutiv în faţa sediului Complexului Energetic Oltenia din municipiul Târgu Jiu, nemulţumiţi de faptul că aproximativ 1.500 de angajaţi ale căror contracte de muncă au fost încheiate pe perioadă determinată vor rămâne, de la începutul lunii aprilie, fără loc de muncă. Cincizeci de mineri și energeticieni au și declanșat greva foamei.
Conducerea societăţii a anunţat, săptămâna trecută, în urma protestelor minerilor, că va fi efectuată, în perioada următoare, o analiză de personal la nivelul fiecărei subunităţi a CEO, în zonele în care activitatea se restrânge. Potrivit reprezentanţilor companiei, la 25 februarie societatea înregistra circa 7.800 de angajaţi, din care 1.945 sunt salariaţi cu contracte individuale de muncă pe perioadă determinată.
Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, i-a primit la sediul instituţiei pe reprezentanţii angajaţilor Complexului Energetic Oltenia care au contracte de muncă pe perioadă determinată, menționând că „deciziile operative privind angajările sau încetarea contractelor de muncă ţin însă de conducerea executivă a companiei”.
Recent, Comisia Europeană a anunțat lansarea unei investigații amănunțite pentru a verifica dacă noile modificări propuse de Guvernul României pentru asupra planului de restructurare a CE Oltenia respectă legislația Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Decizia vine după ce Bucureștiul a solicitat oficial mai mulți bani și mai mult timp pentru transformarea companiei.
În ianuarie 2022, Comisia a aprobat condiționat ajutorul de restructurare în valoare de 2,66 miliarde de euro (13,15 miliarde de lei) acordat de România pentru CE Oltenia, ca sprijin pentru planul de restructurare a companiei pentru perioada 2021-2026. Comisia a aprobat ajutorul de restructurare în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. În decembrie 2025, România a notificat un plan de restructurare modificat, prin care ajutorul de restructurare era majorat de la 2,66 miliarde de euro la 2,86 miliarde de euro și se prelungea perioada de restructurare cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.
Industria de apărare, în insolvență
Compania de stat Romaero Bucureşti, aflată în insolvenţă, operează în două domenii majore ale industriei aerospaţiale, şi anume servicii de întreţinere şi reparaţii pentru aeronave de transport comercial şi militar, precum şi producţia de ansamble, subansamble şi componente ale structurilor aeronavelor.
La începutul anului 2024, Tribunalul București a admis cererea Romaero de deschidere a procedurii de insolvență prin reorganizare judiciară, menținând compania în funcțiune cu drept de administrare. Acțiunile companiei au fost suspendate la Bursa de Valori București începând din aceeași zi.
Ordonanța adoptată de Executiv care extinde protecția pentru salariații din companiile aflate în insolvență sau în procedura concordatului preventiv vizează și plata salariilor de la Romaero.
