Guvernul, discuții cu firmele mici și mijlocii pe impozitul minim pe cifra de afaceri. Bolojan: Este un punct prioritar pe agendă
Premierul Ilie Bolojan a transmis, într-o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM România), că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este „un punct prioritar” pe agenda Executivului. Șeful Guvernului a afirmat vineri, 28 noiembrie, că decizia finală va fi luată „în sprijinul companiilor”, fără a oferi, însă, detalii privind direcția sau calendarul unei posibile modificări.
IMCA a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024 în cazul plătitorilor de impozit pe profit care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro și care, în anul de calcul, determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
O altă temă a vizat salariul minim brut pe economie garantat în plată în anul 2026, situație în care urmează să fie luată o decizie.
Presiune pe Guvern pentru eliminarea IMCA
Mediul de afaceri a cerut constant eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, o taxă pe care o consideră „nocivă”, cu efecte directe asupra investițiilor, competitivității și creșterii economice.
Într-un comunicat emis marți, 25 noiembrie, Concordia a transmis că situațiile financiare ale companiilor din 2024 arată că 61% dintre companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro sunt impactate de IMCA în forma actuală.
„Aproximativ 20% dintre acestea înregistrau deja pierderi înainte de introducerea taxei, 10% au intrat pe pierdere exclusiv din cauza IMCA, iar 70% și-au văzut profitabilitatea erodată semnificativ”, nota organizația.
Potrivit Concordia, IMCA:
- blochează investițiile noi și expansiunea companiilor existente;
- penalizează comportamentele economice pe care statul ar trebui să le încurajeze: investiții în producție, inovare, rețele și capacități noi;
- creează distorsiuni majore între sectoare și între companii;
- este injustă: taxează companiile în pierdere și pe cele care reinvestesc masiv în dezvoltare.
Sectorul cel mai grav afectat este comerțul (45% din companiile impactate), mai arată Concordia, urmat de producție (25%) și servicii profesionale (20%).
Încă de la începutul lunii septembrie, mai multe organizații reprezentative ale mediului de afaceri din România și-au exprimat îngrijorarea față de menținerea IMCA.
Printre acestea se numără: FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România, Concordia – Confederația Patronală Concordia, RBL – Fundația Romanian Business Leaders, CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România, CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România, BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză, AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România, AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, CCE-R – Camera de Comerț Elveția - România și BRCC – Camera de Comerț Britanică-Română.
„Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești.
România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, au transmis organizațiile.
Potrivit acestora, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piață, a afectat sectoare esențiale și, prin incertitudinea și costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul din factorii care au contribuit la lipsa de performanță a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de alte piețe din regiune.
„Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 mld. lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală conform cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri”, mai precizau organizațiile.
Separat, și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis că IMCA a diminuat atractivitatea României și a frânat planurile de investiții ale companiilor.
„Rezultatele Business Sentiment Index au reflectat constant, de la introducerea IMCA, prudența crescută a companiilor în luarea deciziilor de investiții. Atractivitatea României în comparație cu locațiile similare a scăzut constant în ultimii ani, atingând în primăvara acestui an cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, peste jumătate dintre respondenți considerând România mai puțin atractivă decât locațiile comparabile din Europa sau alte țări. Totodată, numai 35% dintre companii aveau planificate mai multe investiții, în timp ce 30% intenționau să le reducă”, arăta FIC, într-un comunicat de presă.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR) privind investițiile străine directe (ISD), după pandemie și până la introducerea IMCA, investițiile străine directe atrase de România au crescut într‑un ritm susținut: stocul a urcat de la 76,65 miliarde de euro la aproape 99 miliarde de euro în perioada 2020 - 2022.
Însă, după introducerea IMCA, România a atras suplimentar doar circa 15 miliarde de euro, de la 99 miliarde de euro la 116 miliarde de euro între ultimul trimestru fără IMCA din 2022 și trimestrul II din 2025.
„Încetinirea se vede mai ales la profitul reinvestit: dacă între 2020 T1 și 2022 T4 profitul reinvestit și participațiile la capital au totalizat aproape 16 miliarde de euro, în intervalul 2022 T4 – 2025 T2 acestea au însumat circa 12,1 miliarde de euro.
Datele privind evoluția stocului ISD surprind efectele pe termen scurt și reacția întârziată a planurilor de investiții la introducerea IMCA, dar și pe fondul încetinirii economiei — impactul negativ fiind contrabalansat parțial de investițiile statului din perioada 2023–2024, inclusiv din PNRR, care au avut efecte indirecte asupra sectorului privat. Efectele majore se vor vedea însă pe termen mediu‑lung, prin decelerarea investițiilor. De asemenea, nici impactul la nivelul bugetului de stat nu a fost cel estimat inițial de autorități, de 5–7 miliarde lei anual, în final fiind colectat doar aproximativ 1,2 miliarde lei”, explica FIC.
De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) au afirmat că, dacă impozitul pe cifra de afaceri nu va fi eliminat, companiile cu capital românesc vor fi mai afectate decât cele multinaţionale, iar unele vor contracta în continuare credite pentru a plăti această taxă.
„Impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a afectat serios bugetele companiilor româneşti cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaţionale. ACDBR a susţinut încă de la instituirea IMCA în 2023 că acest tip de impozitare alternativă la impozitul de 16% pe profit este neconcurenţial, afectând companiile româneşti şi a cerut Ministerului Finanţelor eliminarea acestor bariere economice care afectează competitivitatea firmelor româneşti”, arăta asociația.
Mai mult, potrivit organizaţiei, marjele de profit ale companiilor de distribuţie sunt între 0,7% - 3,5% din cifra de afaceri, specificul acestui tip de comerţ fiind realizarea de volume de piaţă, nu preţuri mari de vânzare.
ACDBR menționa că sunt multe companii româneşti care au accesat credite bancare pentru a putea plăti IMCA, alternativa fiind de a închide activitatea.
Ce spun guvernanții
În august, un proiect de lege pregătit de Ministerul Finanțelor prevedea eliminarea IMCA, însă nu s-au mai înregistrat progrese.
Recent, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reiterat că susține abrogarea IMCA, întrucât măsura afectează investițiile private și reduce interesul investitorilor străini pentru România. Alexandru Nazare a declarat la Digi24 că s-a opus încă de la început introducerii IMCA, pe care o consideră o povară fiscală ce limitează dezvoltarea economică. Ministrul descrie impozitul drept o frână pentru investiții și afirmă că efectele negative ale acestei taxe sunt vizibile încă din momentul aplicării ei.
În cadrul intervenției sale, el a mai transmis că impozitul pe cifra de afaceri nu susține creșterea economică și nu contribuie la atragerea de investiții noi, în special în zonele unde capitalul privat are un rol decisiv.
Luni seară, 25 noiembrie, și vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a susținut că impozitul de 1% pe cifra de afaceri la companiile mari trebuie eliminat, dar că ar accepta şi formula unei scoateri treptate a acestuia.
„Sunt discuţii la nivelul Ministerului Finanţelor. Săptămâna trecută au fost două şedinţe pe tema asta, săptămâna aceasta o să avem o altă întâlnire pe această temă. (…) Trebuie găsită o soluţie, pentru că 1% pe cifra de afaceri, într-adevăr, este nocivă pentru multe sectoare. Săptămâna trecută am fost la o conferinţă a industriei auto şi acolo se simte foarte puternic această influenţă negativă”, a explicat vicepremierul.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, recent, că în toate discuţiile pe care le-a avut cu mari investitori români şi străini, impozitul pe cifra de afaceri a fost reclamat că înhibă investiţiile, arătând că, cel mai târziu în decembrie, vor fi luate decizii.
