Mai puține firme se ocupă de reciclarea electrocasnicelor vechi. Consiliul Concurenței avertizează asupra costurilor

Redacția Digi Economic Data publicării:
Reparatii telefoane
Foto: Profimedia

România are tot mai multe deșeuri electrice de gestionat, însă numărul companiilor care se ocupă de colectarea și reciclarea acestora a scăzut. Consiliul Concurenței avertizează că regulile mai stricte din domeniu pot reduce concurența și pot duce, în final, la costuri mai mari pentru producători și consumatori.

Potrivit unui studiu al autorității lansat miercuri, 30 septembrie, condițiile de autorizare, investițiile necesare și garanțiile financiare impuse operatorilor fac mai dificilă intrarea pe piață și menținerea firmelor mai mici.

Atunci când cumpărăm un frigider, un televizor, un telefon sau un alt aparat electric nou, producătorii și importatorii trebuie să asigure și gestionarea deșeurilor generate de aceste produse.

În România, ei apelează la organizații specializate, numite organizații de transfer de responsabilitate (OTR), care se ocupă de colectarea și tratarea deșeurilor electrice.

Numărul acestor organizații a scăzut însă de la 19 în perioada 2021-2023 la 14 în 2026.

Consiliul Concurenței spune că reducerea numărului de operatori poate însemna mai puține opțiuni pentru producători și o concurență mai redusă.

Una dintre noile condiții pentru aceste organizații este să aibă o cotă de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de produse electrice. În plus, trebuie să constituie o garanție de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Banii pentru această garanție trebuie să provină din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, nu din sumele plătite de producători pentru gestionarea deșeurilor.

Citește și România a depășit ținta PNRR pentru reciclare. 12 fabrici au fost finalizate. Minister: Investițiile continuă

Și firmele care reciclează se lovesc de reguli stricte

Problemele nu apar doar în cazul organizațiilor care gestionează banii și colectarea.

Firmele care tratează și reciclează efectiv deșeurile electrice trebuie să investească în echipamente, spații, sisteme de monitorizare și personal specializat.

În plus, acestea trebuie să respecte anumite standarde europene și să obțină certificări. Consiliul Concurenței atrage atenția că lipsa unor organisme de certificare acreditate în România face procesul mai dificil și mai costisitor.

În aproximativ o treime dintre județele României nu exista, în 2024, nicio unitate autorizată pentru tratarea DEEE (Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice).

În schimb, Bucureștiul și Ilfovul aveau împreună 40 de unități de tratare.

Avem tot mai multe deșeuri electrice

În timp ce numărul unor operatori a scăzut, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut puternic.

Între 2020 și 2025, cantitatea de echipamente electrice și electronice puse pe piață a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone.

Și colectarea deșeurilor electrice s-a îmbunătățit. Cantitatea colectată a urcat de la 86.000 de tone în 2020 la 211.000 de tone în 2025.

Rata estimată de colectare a ajuns astfel de la 33% la 57%, apropiindu-se de obiectivul european de 65%.

În 2025, România a colectat aproximativ 11 kilograme de deșeuri electrice pe locuitor, față de aproximativ 13 kilograme generate.

Vezi și România riscă să ajungă la Curtea de Justiție a UE pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare. Bruxellesul cere măsuri urgente

Reciclarea ajunge să coste mai mult

Consiliul Concurenței atrage atenția și asupra costurilor suportate în sistem.

Gestionarea deșeurilor electrice este finanțată prin contribuții plătite de producători și importatori, costuri care pot ajunge indirect și în prețul produselor cumpărate de consumatori.

În 2023, contribuția aferentă gestionării DEEE era de aproximativ 4,4 euro pe locuitor în România, față de 3,3 euro în Olanda și 1,7 euro în Italia.

Și tarifele practicate de organizațiile de transfer de responsabilitate diferă considerabil. În 2026, pentru telefoanele mobile, acestea variau între 0,1 lei și 2,5 lei pe bucată.

Autoritatea spune că este dificil pentru producători să compare ofertele, deoarece organizațiile folosesc propriile categorii și subcategorii de produse.

Ce schimbări propune Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului să analizeze dacă regulile actuale pot fi simplificate fără să fie afectate obiectivele de protecție a mediului.

Autoritatea propune, printre altele, reanalizarea pragului de 5% pentru organizațiile de transfer de responsabilitate, a garanției de două milioane de lei și a cerințelor de certificare pentru firmele care tratează deșeurile electrice.

Consiliul recomandă și standardizarea modului în care sunt împărțite produsele pe categorii, astfel încât producătorii să poată compara mai ușor tarifele practicate de organizații.

„Obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Te-ar putea interesa și Antifrauda a descoperit cheltuieli fictive de 22 milioane lei la o firmă din Galați care comercializează deșeuri metalice