Mediul de business, propuneri pentru relansarea economiei: eliminarea IMCA, stimularea investițiilor și digitalizarea administrației
Confederația Patronală Concordia, una dintre cele mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România, propune un pachet de peste 20 de măsuri prioritare pentru relansarea economiei și creșterea competitivității, care ar trebui aplicate concomitent cu eforturile de reducere a deficitului bugetar și a cheltuielilor publice. Potrivit Concordia, România se află într-un moment de inflexiune: fie își pierde poziția de economie relevantă în regiune, fie transformă actuala presiune fiscală într-un catalizator pentru modernizare structurală.
Concordia reunește 20 de federații sectoriale și reprezintă peste 450.000 de locuri de muncă.
„România nu își mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum, improvizație fiscală și reglementare impredictibilă. Economia României are resurse, industrii competitive, capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă foarte puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor”, consideră mediul de afaceri, în raportul publicat joi, 18 decembrie.
Creștere economică modestă și dezechilibre majore
Analiza patronatului arată că România se confruntă în 2025 cu o creștere economică modestă și dezechilibre structurale accentuate. PIB-ul a avansat cu doar 0,9% în 2024, iar în prima jumătate a acestui an creșterea a fost de numai 0,3% față de perioada similară din 2024.
Consumul privat, principalul motor al economiei în ultimii ani, și-a pierdut din forță, iar deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 9% din PIB, subminând sustenabilitatea creșterii. După o creștere de 7,8% a vânzărilor retail în 2024, ritmul a încetinit puternic în 2025, ajungând la valori negative în toamnă, pe fondul majorărilor de taxe.
În același timp, inflația a urcat la aproape 10% în perioada iulie-septembrie 2025, alimentată de creșterea TVA, deprecierea leului și liberalizarea prețurilor la energie. România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) la nivel global, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la șocuri externe și crește costurile de finanțare.
Eliminarea IMCA, una dintre cererile centrale
Printre măsurile-cheie propuse de Concordia se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), considerat o taxă care penalizează investițiile și sectoarele cu marje reduse.
„Această taxă penalizează investițiile și sectoarele cu marje reduse. Eliminarea ei ar sprijini dezvoltarea companiilor și investițiile productive. Totodată, IMCA descurajează sau blochează investiții în domenii cheie precum telecomunicații, IT sau alte sectoare cu valoare adăugată mare1. IMCA ar lăsa in economie 1.3-1.5 miliarde de lei, care ar putea fi folosiți pentru investiții”, arată Concordia.
Potrivit unui sondaj realizat de Concordia, trei din cinci companii au amânat, redus sau redirecționat investițiile după introducerea IMCA.
IMCA a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024 în cazul plătitorilor de impozit pe profit care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri peste 50 milioane de euro și care, în anul de calcul, determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Miercuri, 17 decembrie, liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reducerea IMCA cu 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmând ca această taxă să fie eliminată complet din 2027.
Reformă fiscală și stimularea investițiilor
Pachetul propus include menținerea cotei unice ca pilon al stabilității fiscale și introducerea unui calendar multianual predictibil pentru modificările fiscale, anunțate cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.
Concordia susține, de asemenea, extinderea creditelor fiscale și a deductibilităților pentru investiții greenfield, digitalizare și extinderea capacităților de producție, precum și introducerea unui regim fiscal dedicat investitorilor de tip business angels (credite fiscale, scutiri de impozit pe câștigurile de capital reinvestite).
Digitalizare, fonduri europene și capital autohton
Patronatul cere accelerarea accesului la fondurile europene, în condițiile în care România mai are de absorbit aproximativ 39 de miliarde de euro din alocarea 2021-2027. Printre soluțiile propuse se numără standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante, introducerea plăților rapide și pre-finanțării extinse, reducerea semnificativă a birocrației pentru beneficiari și un punct de contact unic național, tip one-stop-shop, pentru finanțări.
Un alt pilon important este creșterea investițiilor fondurilor de pensii în economia reală, prin majorarea plafonului legal pentru investiții în fonduri de private equity și venture capital la 5-10% din active, măsură care ar putea mobiliza peste un miliard de euro capital autohton.
„Această modificare poate veni la pachet cu o inițiativă public-privată de a înființa un fond de private equity dedicat României, care să atragă capital sub-utilizat în mediul privat”, punctează sursa citată.
Energie, muncă și exporturi
Concordia solicită și reformarea fiscalității din sectorul energetic, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri aplicat companiilor din energie și recalibrarea taxelor din upstream și distribuție, pentru a debloca investițiile și a reduce costurile finale ale energiei.
„Sectorul petrolier și al gazelor naturale se confruntă cu o presiune fiscală fără precedent, generată de un număr de peste 44 de acte normative adoptate în ultimii 10 ani, care au ridicat rata efectivă de impozitare la de patru ori media europeană. Această supraîncărcare fiscală a încetinit numeroase proiecte din onshore, offshore sau mare adâncime, costurile de extracție cresc, reducând competitivitatea României în raport cu țări din regiune.
O recalibrare a fiscalității în acest sector al energiei trebuie să includă: reducerea cotelor maximale ale impozitului pe veniturile suplimentare din dereglementarea gazelor naturale; recalibrarea impozitului pe veniturile suplimentare offshore/onshore de mare adâncime, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din energie, având în vedere impactul disproporționat asupra fluxului investițional și caracterul său distorsionant. Veniturile bugetare pierdute prin reducerea taxelor sunt mai mici decât veniturile pierdute prin neefectuarea investițiilor”, propune Concrodia.
De asemenea, investiții de 1,5 miliarde de euro/an în rețelele de distribuție, conform calculelor industriei, ar genera +3,3% PIB, un număr estimat de 230.000 locuri de muncă, 2,1 miliarde de euro salarii și echivalentul a 4,6 miliarde de euro venituri fiscale.
De asemenea, patronatele propun reintroducerea mecanismului de muncă cu timp redus (kurzarbeit), finanțare pentru formarea profesională continuă, investiții în infrastructura de transport și o diplomație economică activă, menită să sprijine exporturile românești și extinderea companiilor pe piețe externe.
Alte măsuri
Se mai arată că o digitalizare coerentă, coordonată și predictibilă a administrației publice poate aduce o creștere anuală de 1-1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creșterea eficienței și atragerea investițiilor private în tehnologie.
„Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, digitală (integrarea controalelor ITM/ANAF/ANPC/Mediu într-o singură vizită coordonată) ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii și ar permite ANAF să treacă de la control formal la analiză de risc și recuperare efectivă a veniturilor.
Dacă reforma ar reuși să reducă gap-ul de TVA cu doar 5 puncte procentuale, impactul bugetar pozitiv s-ar ridica la circa 1,4 miliarde EUR/an – de câteva ori mai mult decât costurile oricărui program serios de digitalizare a administrației fiscale (estimare pe baza datelor CE). Eliminarea declarațiilor redundante (D394, D390), compensarea automată între creanțe și datorii, precompletarea declarațiilor și interconectarea ANAF–CNAS– Trezorerie pot crește conformarea voluntară cu 10–20% fără controale suplimentare”, mai arată o măsură.
Aceste eforturi ar fi dublate, potrivit patronatului, de lansarea unei platforme unice de conformare digitală, prin care companiile depun o singură raportare pentru ANAF, INS, CNAS și Trezorerie, care ar reduce timpul de conformare și munca administrativă cu 30–40%.
