Parlamentul a adoptat modificările privind RO e-Factura. Expert: „Prelungim zona de neclaritate și lipsa de transparență fiscală”
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 20 mai, proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 128/2024 pentru modificarea Codului fiscal și măsuri de digitalizare, act normativ care aduce schimbări importante în sistemul RO e-Factura. Proiectul a trecut cu 302 voturi pentru, 2 împotrivă, fără abțineri și doi deputați care nu au votat.
Noile modificări elimină obligativitatea utilizării sistemului pentru mai multe categorii de contribuabili persoane fizice, în timp ce utilizarea RO e-Factura rămâne opțională pentru cei care se identifică fiscal prin CNP.
Astfel, ies din obligativitate:
- institutele și centrele culturale;
- agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori;
- persoanele care obțin venituri din drepturi de autor;
- persoanele care închiriază camere în regim hotelier pe termen scurt.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Rabla primește 100 milioane lei în plus faţă de valoarea iniţială. Nazare: Programul continuă în 2026
Reducere a birocrației sau compromis fiscal?
Decizia este prezentată de autorități drept o măsură de simplificare administrativă, însă specialiștii avertizează că modificările pot avea efecte asupra trasabilității fiscale și asupra relației dintre companii și furnizorii persoane fizice.
Strategul financiar Ioana Arsenie spune pentru DigiEconomic că în spatele modificărilor există argumente legate de impactul administrativ asupra unor categorii profesionale.
„În ultimele luni, am avut un dialog continuu cu profesioniști din domeniul cultural, creativ și academic, cu reprezentanți ai societății civile și cu specialiști fiscali. Am analizat efectele concrete pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și pentru alte activități de mică amploare”, explică Ioana Arsenie.
Potrivit acesteia, pentru multe dintre aceste categorii, introducerea obligativității ar fi însemnat costuri și proceduri suplimentare.
„Concluzia a fost în mod clar aceea că obligativitatea utilizării sistemului ar fi însemnat în principal birocrație suplimentară și costuri administrative inutile, fără un beneficiu proporțional în combaterea evaziunii fiscale sau în eficientizarea colectării veniturilor la buget”, afirmă strategul financiar.
Ministerul Finanțelor susține că digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) rămâne prioritară, însă reformele trebuie aplicate „acolo unde există risc fiscal real”.
Plătitorii de taxe vor plăti și mai mult
Strategul financiar Ioana Arsenie consideră însă că excluderea acestor categorii riscă să mențină exact zonele unde există deja dificultăți de monitorizare și conformare fiscală.
„Renunțarea la aplicarea e-Factura pentru drepturi de autor, agricultori persoane fizice, persoane care închiriază în regim hotelier și alte categorii prelungește zona de neclaritate și lipsa transparenței fiscale pentru aceste sectoare din economie”, afirmă aceasta.
Potrivit specialistului, problema depășește disconfortul administrativ invocat în jurul implementării sistemului.
„Dincolo de disconfortul pe care îl invocăm cu toții la conformare, suntem departe de o normalitate și echitate fiscală și nu există mecanisme simplificate de control și avertizare pentru abateri. De aceea, cei care plătesc taxe ajung să plătească taxe mari”, spune Arsenie.
Riscul se mută către companii
Un punct important ridicat de Arsenie privește relația dintre firme și persoanele fizice de la care acestea cumpără produse sau servicii.
Ea oferă exemplul restaurantelor sau florăriilor care achiziționează marfă de la producători individuali.
„Apare situația în care un restaurant sau o florărie cumpără de la producători individuali, iar aceștia nu depun declarația unică. ANAF poate verifica ulterior situația fiscală a acestor persoane și apoi să se îndrepte, relativ ușor, către companii, inclusiv prin mecanisme de impozitare la sursă.”
În opinia sa, companiile ar trebui să introducă măsuri proprii de verificare.
„Noi sfătuim companiile să verifice printr-o declarație simplă că producătorii de la care achiziționează își îndeplinesc obligațiile fiscale declarative și de plată.”
Barterele și influencerii, încă o zonă gri
Strategul financiar atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități: zona drepturilor de autor și a activităților creative, unde există frecvent contracte de barter.
„În zona artistică există o practică a contractelor de barter, care ies din sfera de declarare și impozitare, așa cum se pretează.”
Ea oferă exemplul influencerilor care primesc produse sau servicii în schimbul promovării.
„Ar trebui declarată valoarea produselor primite și tratată fiscal corespunzător, însă în practică există încă multe situații care scapă monitorizării.”
Simplificare administrativă sau pas înapoi?
Ministerul Finanțelor susține că digitalizarea ANAF rămâne prioritară și că modificările nu înseamnă renunțarea la obiectivele de transparență fiscală.
Totuși, Ioanei Arsenie arată că dezbaterea depășește tema birocrației: este vorba despre echilibrul dintre simplificarea administrativă și extinderea trasabilității fiscale într-o economie în care o parte importantă a activităților încă funcționează în zone greu de monitorizat.
„Digitalizarea trebuie să simplifice, dar fără să renunțăm la transparență și echitate fiscală”, este ideea centrală transmisă de specialist.
Te-ar putea interesa și Facturile ar putea fi calculate doar la cursul BNR. Senatul a aprobat proiectul care interzice cursurile „proprii” aplicate de firme
