Ce pensii au magistrații din România. Cum arată situația la nivel european
Pensiile magistraților români au devenit un subiect aprins de dezbatere după ce Guvernul Bolojan a anunțat reformarea sistemului de plăți pentru această categorie de contribuabili.
Premierul Ilie Bolojan a susținut în cadrul unei conferințe de presă susținute luna trecută la Palatul Victoria că România riscă să piardă fonduri europene importante nu clarifică până în noiembrie modalitatea de pensionare a magistraților.
„Așa cum știți avem o urgență privind clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România pentru că rezolvarea situației era prinsă în jaloanele care ne permit accesarea de fonduri UE și avem reținute peste 800.000.000 de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față, dintre care 230 de milioane de euro, reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie, să îndeplinim jaloanele pentru că altfel pierdem banii.
Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cine scapă de e-Factura de la 1 iunie și cine este obligat să intre în sistem. Noile reguli
Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu.
O a doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Din cauza formulei de calcul din lege, și anume că pensia unui magistrat este 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private.
A treia problemă care e în sistem dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare interpretabile, neclare”, explica Bolojan.
Cine sunt magistrații
Magistrații sunt judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor
Cum se calculează pensiile magistraților în prezent
Cuantumul pensiei a fost stabilit prin Legea 282/2023 la 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Astfel, se ajunge la situația în care pensiile sunt mai mari decât salariile nete, deoarece în baza calcului brut se exclud taxele încasate de stat.
Vârstă minimă de pensionare a magistraților
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, în conformitatea cu Legea 282/2023, magistrații se pot pensiona și pot beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni.
Indemnizația și vârstă de pensionare în alte țări din Uniunea Europeană
Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, aproape peste tot în UE, vârsta de pensionare depășește pragul de 60 de ani.
În funcție de țară, pensiile magistraților europeni variază după mai multe criterii.
Astfel, în Polonia pensionarea se produce la 65 de ani pentru bărbați / 60 de ani pentru femei dar nu mai târziu de 6 luni și nu mai devreme de 12 luni față de vârsta limită. Un magistrat care se pensionează are dreptul la o remunerație în cuantum de 75% din salariul de bază și o indemnizație pentru anii de vechime, conform ultimei poziții deținute.
Letonia are cea mai mică vârstă de pensionare, 50 de ani, însă valoarea plătită mai apoi se raportează la venitul net realizat de magistrat.
O situație similară este în Portugalia, unde magistrații se pot pensiona anticipat la 55 de ani, dacă au cel puțin 25 de ani de activitate, din care ultimii 5 neîntrerupți. Pensia se calculează în funcție de remunerația magistratului pensionat, însă nu poate depăși salariul judecătorului din aceeași categorie aflat în activitate.
În Lituania, de pensii speciale au parte doar judecătorii, iar valoarea acestora este raportată la cât au contribuit la pilon în funcție de ierarhie plus 10-45% din media indemnizațiilor obținute în ultimii cinci ani de activitate.
Germania nu are un sistem special de pensii pentru magistrați, însă aceștia pot ieși din activitate în intervalul 65-67 de ani și primesc maxim 71,75% din ultimul salariu.
După ultimele dezbateri, Guvernul României vrea ca pensia să fie în cuantum de 55%, în scădere de la 80% cât este în prezent, din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate. În acest mod, se va acorda o pensie în cuantum de maxim 70% din venitul net încasat de magistrat în ultima lună de activitate, arată Digi24.
