Costul tratamentului diabetului în România a crescut accelerat: peste 3,3 miliarde de lei pe an, cu o creștere de 59% în cinci ani
România cheltuie tot mai mult pentru tratarea diabetului, iar costurile suportate prin sistemul public de sănătate au depășit 3,3 miliarde de lei în 2025. Suma este cu 59% mai mare decât în urmă cu cinci ani, a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Larisa Mezinu-Bălan la un eveniment de specialitate de marți, 10 noiembrie.
Potrivit șefei CNAS, aproape 1,4 milioane de pacienți sunt înscriși în Programul Național de Diabet, iar cheltuielile aferente tratamentelor, investigațiilor și serviciilor medicale au ajuns la peste 3,3 miliarde de lei în 2025.
„Costul diabetului a crescut în ultimii cinci ani cu 59%. Numărul de pacienți tratați din 2021 până în 2025 - un număr stabil aș spune cumva, dar un cost care crește și crește semnificativ”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan.
Datele prezentate în octombrie la un eveniment de specialitate, pe baza informațiilor CNAS, indicau peste 1,38 milioane de persoane înregistrate cu diabet în 2025, cu aproape 59.000 mai multe decât în 2024 și cu peste 151.000 peste nivelul din 2023. Totodată, costurile Programului Național de Diabet au crescut de la 1,97 miliarde de lei în 2022 la 3,3 miliarde de lei în 2025.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
E oficial. Rheinmetall a virat cele 138 milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia. Ce urmează
Presiunea este vizibilă și la nivelul întregului sistem de programe curative. Din aproximativ 1,8 milioane de pacienți înscriși în cele 17 programe naționale gestionate de CNAS, aproape 1,4 milioane sunt beneficiari ai programului pentru diabet. Cu alte cuvinte, aproximativ trei din patru pacienți incluși în aceste programe au diabet.
Obezitatea, o problemă de sănătate cu efecte asupra bugetului și economiei
Reprezentanta CNAS a spus că sistemul de sănătate ajunge să suporte costuri ridicate pentru tratarea bolilor asociate obezității, în timp ce diagnosticul de obezitate apare relativ rar în datele de decontare.
„Plătim târziu pentru această boală (n.r. obezitate) şi plătim mai scump”, a afirmat Larisa Mezinu-Bălan, care a pledat pentru investiții mai consistente în prevenție, inclusiv prin intermediul medicilor de familie.
Legătura dintre prevenție și cheltuielile publice este evidențiată și de o analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), publicată în 2026.
Potrivit modelului folosit de organizație, obezitatea este principalul factor de risc asupra căruia intervențiile ar putea avea efecte atât asupra cheltuielilor medicale, cât și asupra economiei. Reducerea acestui factor de risc ar putea genera 53% din impactul potențial asupra cheltuielilor de sănătate identificat pentru principalii factori analizați.
OECD estimează că, dacă România ar ajunge la nivelurile celor mai performante 25% dintre țările analizate în privința a șase factori de risc (inclusiv obezitatea, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul nociv de alcool), cheltuielile anuale de sănătate ar putea fi, în medie, cu 10,2% mai mici în perioada 2026-2050, iar PIB-ul anual ar putea fi cu 3,2% mai mare față de proiecțiile actuale.
În același timp, România pornește de la un nivel redus al finanțării prevenției. Profilul de sănătate al țării realizat de OECD și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate arată că, în 2023, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor erau mai mici de jumătate din media UE, iar prevenția primea doar aproximativ 1% din totalul cheltuielilor de sănătate.
CNAS pregătește o schimbare în finanțarea consumabilelor pentru pompele de insulină
Pe lângă prevenție, CNAS intenționează să modifice mecanismul prin care sunt finanțate consumabilele necesare pompelor de insulină. Instituția analizează posibilitatea ca acestea să fie decontate prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis, pentru a reduce povara administrativă și financiară resimțită de pacienți.
„Intenționăm să construim mecanismul de finanțare pentru consumabil la pompe de insulină prin intermediul farmaciei cu circuit deschis astfel încât să reducem cumva din această povară pe care o resimt pacienţii”, a declarat președinta CNAS.
Te-ar putea interesa și Cât costă monitorizarea unei sarcini în România în 2026 și ce analize sunt necesare
