Șomajul ajunge la 6%. Specialist: „Piața nu e goală de joburi, e nepotrivită pentru mulți candidați”. Tinerii, cei mai vulnerabili
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) vineri, 30 ianuarie, arată că piața muncii din România încheie anul 2025 într-o zonă de stabilitate. Rata șomajului rămâne relativ ridicată pentru un context economic în care multe companii reclamă lipsa forței de muncă, iar diferențele dintre categorii de vârstă și niveluri de competență se adâncesc.
În luna decembrie 2025, rata șomajului BIM, ajustată sezonier, a fost de 6%, nivel identic cu cel din noiembrie. Practic, piața muncii a intrat în finalul anului fără deteriorări bruște, dar nici fără semnale de îmbunătățire.
Numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 493.700 de persoane, același nivel ca în luna precedentă, însă în creștere față de decembrie 2024, când erau înregistrați aproximativ 462.700 de șomeri.
Datele INS arată că rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6,1%, cu 0,2 puncte procentuale peste cea a bărbaților, care s-a situat la 5,9%. Deși diferența nu este mare, ea persistă și reflectă vulnerabilități structurale în anumite sectoare și tipuri de ocupare.
În rândul populației adulte, cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost semnificativ mai redusă, de 4,6%. Această categorie reprezintă peste 72% din totalul șomerilor, ceea ce arată că șomajul nu mai este concentrat exclusiv la extremele de vârstă, ci afectează tot mai mult segmentul activ al populației.
Tinerii rămân cea mai mare problemă a pieței muncii
Cel mai îngrijorător indicator rămâne șomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani. În trimestrul al treilea din 2025, rata șomajului pentru această categorie a ajuns la 26,9%, un nivel extrem de ridicat și constant în ultimii ani.
Sorina Faier, expert în resurse umane, explică pentru DigiEconomic faptul că datele INS confirmă intrarea pieței muncii în 2026 într-o zonă de echilibru instabil.
„Nu vorbim despre o explozie a șomajului, dar nici despre o relaxare care să permită optimism generalizat”, subliniază aceasta.
Potrivit ei, cifra de 6% nu trebuie interpretată izolat.
„Poți avea simultan deficit de forță de muncă și șomaj relativ ridicat atunci când problema nu este numărul de joburi, ci mismatch-ul”, spune Sorina Faier. Acest dezechilibru apare între competențe și cerere, între așteptările salariale și productivitate, între marile orașe și zonele cu oportunități reduse, dar și între nivelul de pregătire al candidaților și ritmul accelerat al transformărilor economice.
„Pe scurt, piața nu e 'goală' de joburi, e 'nepotrivită' pentru mulți candidați”, explică expertul.
2025, anul angajărilor defensive
Un alt factor relevant în evoluția șomajului a fost comportamentul prudent al companiilor în 2025. Potrivit Sorinei Faier, multe organizații au continuat să angajeze, dar într-un mod defensiv, concentrându-se pe recrutări punctuale, înlocuirea plecărilor și ocuparea rolurilor critice.
„Pe fondul incertitudinilor economice și al schimbărilor fiscale, multe companii au funcționat după principiul 'înghețăm ce nu e urgent și vedem trimestrul următor' ”, explică ea. Acest tip de strategie a dus la un efect previzibil: șomajul nu a explodat, dar nici nu a scăzut semnificativ.
În opinia expertului HR, discuția despre șomaj în 2026 se mută tot mai mult de la cantitate la calitate. Pe de o parte, există tineri care refuză locuri de muncă prost plătite sau percepute ca fiind fără perspectivă. Pe de altă parte, există angajatori care oferă salarii și condiții sub nivelul cerut de piață și se confruntă cu lipsa candidaților.
„Vor vorbi tot mai mult despre realismul așteptărilor, de ambele părți”, avertizează Sorina Faier.
Cum ar putea evolua piața muncii în prima jumătate din 2026
Pentru primele șase luni ale anului 2026, Sorina Faier anticipează o evoluție în trei etape. În ianuarie și februarie este posibilă o ușoară presiune pe șomaj, generate de reorganizări, închideri bugetare și proiecte amânate. În martie și aprilie, piața ar putea intra într-o fază de stabilizare, odată cu aprobarea bugetelor și reluarea prudentă a angajărilor. Spre finalul trimestrului al doilea, în mai și iunie, anumite industrii precum retailul, logistica, FMCG (bunuri de consum cu mișcare rapidă) sau construcțiile ar putea susține o ușoară scădere sau plafonare a șomajului.
Estimarea generală este o menținere în jurul pragului de 6%, cu variații lunare limitate.
Dincolo de statisticile oficiale, Sorina Faier atrage atenția asupra unui fenomen mai greu de măsurat: șomajul ascuns. Acesta include persoane angajate sub nivelul lor de competență, stagnare profesională, mobilitate redusă și o teamă generalizată atât în rândul angajaților, cât și al angajatorilor.
„Asta se traduce într-o piață mai lentă, mai tensionată psihologic și mai rigidă”, concluzionează expertul.
