Austria caută alternative la gazul din SUA. România ar putea interveni. Expert: „Nu există capacități de transport”

Georgiana Costea Data publicării:
neptun deep constanta
Sursa: Facebook / Consiliul Judeţean Constanţa

Austria intenționează să își extindă producția de energie regenerabilă și să majoreze importurile de gaze naturale, inclusiv din România, pentru a evita o dependență excesivă de gazul natural lichefiat (GNL) provenit din Statele Unite. Țara noastră, prin proiectul Neptun Deep, are șansa de a deveni un furnizor strategic de gaze naturale, într-un moment în care Europa încearcă să-și reducă dependența energetică atât de Rusia, cât și de Statele Unite. Însă nu e atât de simplu.

„Statele Unite nu sunt un partener predictibil în această perioadă, așa că Austria urmărește cu atenție diversificarea surselor de GNL. Nu vrem să ajungem din nou într-o situație de dependență”, a declarat miercuri, 18 februarie, Elisabeth Zehetner, secretar de stat în Ministerul Energiei din Austria, citată de Reuters.

Declarațiile vin într-un context tensionat pentru piața energetică europeană, marcat de încercările statelor membre de a-și diversifica sursele de aprovizionare, după decizia Uniunii Europene de a elimina complet gazul rusesc până în 2027, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina.

„De la începutul anului trecut, Austria nu mai importă gaz rusesc, însă acum ne confruntăm cu o problemă similară legată de GNL. Dacă peste 40% din importurile europene de GNL provin din SUA, trebuie să ne întrebăm dacă nu am schimbat o dependență cu alta”, a explicat Zehetner.

Austria speră să-şi majoreze importurile de gaze din Africa, dar vizează și gazele din Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de firma austriacă OMV și compania românească de stat Romgaz, a declarat oficialul austriac.

Cum evoluează Neptun Deep

Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.500 km2 și se află la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat luni, 12 ianuarie, la finalul ședinței Comandamentului Energetic Național, că proiectul Neptun Deep avansează mai bine decât graficul inițial, iar prima moleculă de gaz ar putea fi extrasă efectiv în prima jumătate a anului 2027. 

Potrivit ministrului, extracția totală anuală în cadrul proiectului Neptun Deep va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi de gaz. 

Proiectul Neptun Deep este dezvoltat printr-un parteneriat între Romgaz, companie deținută de statul român, cu o participație de 50% în proiect, și OMV Petrom, cu o participație de 50% în proiect. Cele două companii au anunțat pe 25 martie 2025 începerea forajului pentru dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor Pelican Sud și Domino.

Ce spun specialiștii

Profesorul de economie Christian Năsulea a declarat joi dimineață, la Digi24, că proiectul are un potențial strategic major, dar atrage atenția asupra limitărilor de infrastructură.

„Noi nu avem neapărat capacități de interconectare care să permită ca acest transfer de gaze naturale dinspre Neptun Deep către Viena să fie făcut cu ușurință. E ușor să vorbim despre cum ar fi să fie pusă în operă o astfel de înțelegere, însă de aici până la ceea ce înseamnă toate chestiunile pragmatice legate de transport pentru gaz natural este cale foarte lungă. Sunt multiple moduri în care poate să fie rezolvată această problemă. Momentan nu există, din datele pe care le-am eu, capacități de transport care să poată să fie folosite pentru a duce acest gaz din Neptun Deep în Austria la un cost care să îmbunătățească situația foarte mult.

Este o chestiune care ar trebui să fie spusă foarte clar și să o înțelegem și noi când vine vorba de rezervele de gaze naturale de care dispune țara noastră, pentru că nu știu dacă va exista voința politică să fie făcute investiții în infrastructuri de transport care să permită exportul de gaz natural, în condițiile în care populația din România are dificultăți cu costul actual al gazului natural și, mai mult, cu costul viitor.”