Conflict în Orientul Mijlociu. Ministru: „Carburanții nu cresc la 10 lei. Avem rezerve pentru minim 90 zile". Experții îl contrazic
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a readus discuția despre stabilitatea pieței energetice românești în centrul dezbaterii publice. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a susținut luni, 2 martie, că România dispune de mecanisme capabile să limiteze eventualele șocuri de preț, în timp ce analiștii avertizează că modul de comunicare instituțională poate influența indirect comportamentul pieței.
Ministrul Energiei a respins scenariile vehiculate în spațiul public privind o explozie a prețurilor la carburanți.
„Nu există, la acest moment, niciun motiv ca prețul la pompă să ajungă 10 lei din cauza speculei. Statul este în alertă și avem rezerve suficiente pentru cel puțin 90 de zile”, a declarat Ivan.
Oficialul a precizat că variațiile generate de contextul internațional pot exista, însă acestea ar trebui să rămână într-o marjă limitată.
„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față, iar acele speculații apărute în spațiul public privind benzina sau motorina la 10 lei sunt minciuni și le dezavuez total”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, statul monitorizează piața pentru a preveni eventualele comportamente comerciale considerate speculative și utilizează instrumentele instituționale disponibile pentru controlul situațiilor de risc.
Autoritățile implicate în supravegherea pieței includ Consiliul Concurenței, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), instituții care verifică documentația comercială și pot interveni în caz de practici neconforme.
Ministrul a subliniat că eventualele creșteri ale prețurilor energetice ar putea apărea doar în legătură directă cu evoluțiile internaționale ale cotației petrolului, asupra cărora România are influență limitată.
„Comunicarea guvernamentală ar trebui să calmeze piața, nu să accentueze riscurile”
De cealaltă parte, consultantul economic Adrian Negrescu a criticat tonul comunicării publice utilizate în prezent, afirmând că autoritățile ar trebui să evite mesajele care pot amplifica incertitudinea.
În declarații acordate pentru DigiEconomic, Negrescu a susținut că mesajul guvernamental ar fi trebuit orientat spre stabilizarea așteptărilor pieței, nu spre ipoteza unor comportamente speculative.
„Comunicarea guvernamentală în această perioadă este esențială, iar din păcate ministrul Ivan a pornit cu stângul”, a afirmat analistul.
El consideră că, în loc să accentueze riscul speculativ, autoritățile ar fi trebuit să inițieze consultări cu actorii din industria petrolului pentru evaluarea stocurilor, a fluxurilor logistice și a scenariilor privind evoluția prețului petrolului.
Negrescu a subliniat că retorica anticompanii, însoțită de apeluri către instituțiile de control, poate transmite un semnal negativ pieței.
„În loc să calmeze piața, în loc să vină cu mesaje pozitive, pare că ministrul Ivan vorbește deja despre un comportament speculativ, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este cazul”, a spus consultantul.
Analistul a atras atenția asupra evoluției recente a pieței internaționale a petrolului, unde cotația ar fi crescut cu aproximativ 10 dolari în doar 48 de ore, de la circa 70 la 80 dolari pe baril, mișcare care ar putea genera presiuni naturale asupra prețurilor la pompă.
Negrescu a pus sub semnul întrebării metodologia pe baza căreia ministrul a estimat un impact limitat de 3-5 bani la nivelul carburanților.
Potrivit consultantului, România rămâne dependentă parțial de importurile de produse petroliere, iar această structură de piață face inevitabilă transmiterea unor variații ale cotațiilor globale.
„Suntem, din păcate, dependenți de aceste importuri. Ministerul ar trebui să vorbească mai mult despre stocuri și despre măsurile administrative care pot optimiza importurile de petrol”, a afirmat Negrescu.
Apel la consum rațional și reducerea panicii de piață
Un alt punct de divergență între poziția oficială și cea a analistului economic vizează comunicarea publică către populație.
În timp ce ministrul Ivan respinge scenariile de creștere abruptă a prețurilor, Negrescu consideră că ministrul Energiei ar trebui să transmită explicit un mesaj de calm social.
„Este datoria ministrului să facă un apel la populație să nu se panicheze, să nu ia cu asalt benzinăriile și să creeze premisele unui comportament normal de consum”, a spus consultantul economic.
El a avertizat că reacțiile de panică pot genera dezechilibre temporare pe piață, chiar și în absența unor probleme structurale de aprovizionare.
Securitatea energetică a României: între producția internă și riscul geopolitic
România își acoperă aproximativ 90% din consumul de gaze naturale din producție internă, ceea ce reduce vulnerabilitatea față de perturbările externe.
Totuși, expunerea parțială la importurile de carburanți lichizi face ca evoluțiile globale ale pieței petrolului să se poată reflecta, într-o anumită măsură, în prețurile interne.
Autoritățile pregătesc un mecanism de transparență a pieței gazelor naturale care ar putea intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2026 și ar urma să reglementeze lanțul de furnizare: producător, transportator, distribuitor și furnizor.
Acest cadru este susținut și de orientările generale ale Uniunea Europeană privind securitatea energetică și tranziția către piețe mai transparente.
