Analiză Criza Lukoil România: Poate statul să preia rafinăria de la Ploiești? Ce spune legea și ce face Bulgaria
Criza generată de sancțiunile impuse de Statele Unite companiei Lukoil ridică întrebări majore privind viitorul operațiunilor din România, în special privind Rafinăria Petrotel Ploiești. În timp ce Bulgaria s-a grăbit să adopte un mecanism legislativ care permite statului să preia temporar controlul asupra rafinăriei de la Burgas, situație care totuși a întâmpinat provocări, România caută încă cadrul legal pentru a soluționa situația și a preveni eventuale litigiile internaționale.
SUA au anunțat luna trecută primele sancțiuni economice majore legate de războiul din Ucraina, vizând Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, lucru ce a pus în pericol activitatea acestora în Europa. Măsura americanilor a venit după decizia Regatului Unit de a sancționa aceleași două companii.
A fost o schimbare de direcție pentru președintele Trump, care anterior a evitat să impună sancțiuni energetice Moscovei, preferând măsuri comerciale.
Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), parte a Trezoreriei SUA, a acordat partenerilor companiilor sancționate un termen de conformare până la 21 noiembrie, după care orice tranzacție cu Lukoil devine interzisă. Compania din Rusia a cerut prelungirea licenței, invocând necesitatea încheierii angajamentelor existente, întrucât vânzarea activelor internaționale rămâne complicată, după eșecul tranzacției cu Gunvor, respinsă de autoritățile americane.
În prezent, România şi Bulgaria sunt într-o cursă contra cronometru pentru a împiedica închiderea rafinăriilor deţinute de Lukoil înainte ca sancţiunile SUA să intre în vigoare.
Ce a făcut Bulgaria
Rafinăria Lukoil Neftohim Burgas asigură peste două treimi din consumul intern de combustibil, potrivit BalkanInsights.
Parlamentul bulgar a votat săptămâna trecută modificarea legislației, astfel încât guvernul să poată numi un administrator special care să preia controlul operativ al rafinăriei după 21 noiembrie, administrator care poate, la nevoie, să vândă compania.
Acțiunea legislativă a întâmpinat opoziția președintelui țării, Rumen Radev, care a respins miercuri proiectul, invocând riscuri juridice pentru stat, însă joi, 13 noiembrie, Parlamentul a anulat veto-ul într-o sesiune specială.
Este important de menționat că Bulgaria a solicitat și o derogare de la sancțiunile americane, potrivit Reuters, așa cum au primit Germania și Ungaria, pentru a evita perturbarea pieței energetice interne.
Ce poate face România
În România, Lukoil are business-ul de rafinare, respectiv Rafinăria Petrotel, și cel de distribuție de carburanți, respectiv Lukoil România SRL, cu 320 de benzinării.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat joi că România lucrează la un act normativ special pentru a gestiona situația Petrotel Ploiești. „Am pus deja draftul unui act normativ care să reglementăm această situație nouă pentru statul român și pentru toate țările care au aceste implicații în urma sancțiunilor impuse de către SUA, în legătură directă și cu cei de la OFAC, în legătură directă și cu compania”, a declarat Bogdan Ivan.
Întrebat de jurnaliști ce conține actul normativ, ministrul a spus că va fi făcut în așa fel încât să nu existe perturbări „în tot ce înseamnă segmentul energetic din România, că nu vor fi afectate companiile care au relații comerciale cu această companie și că nu va fi o lipsă a combustibililor pe piață”.
„Sunt formule la care se lucrează acum, va fi în acord și cu sancțiunile internaționale împotriva Federației Ruse și cu modul în care nu ne dorim să fie afectați niciun român, nici angajații companiei, nici partenerii comerciali”, a mai spus oficialul.
Cu o zi în urmă, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că statul ar putea prelua temporar rafinăria, însă doar în baza unei legislații dedicate și cu garanții juridice solide. Rafinăria este în prezent închisă pentru mentenanță, iar șeful statului a subliniat că închiderea temporară nu afectează aprovizionarea, dar o suspendare permanentă ar obliga România să importe volume suplimentare de combustibil.
Tot în această săptămână, marți seară (11 noiembrie), ministrul Energiei, Bogdan Ivan, scria pe Facebook că România rămâne angajată în aplicarea sancțiunilor internaționale destinate Rusiei și că lucrează la crearea legislației „care să asigure, pe de o parte, conformarea deplină cu regimul de sancțiuni stabilit de Statele Unite, iar pe de altă parte, continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploieşti, precum și de comercializare a produselor petroliere, fără a periclita aprovizionarea pieței naționale de combustibili”.
„România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național”, a mai transmis Bogdan Ivan.
Rafinăria Petrotel Lukoil SA a avut, în 2023, 542 de angajați, iar operatorul benzinăriilor locale ale Lukoil, respectiv firma Lukoil Romania SRL avea 203 angajați în 2024.
Anterior, pe 30 octombrie, însă, la solicitarea jurnaliștior, ministerul Energiei adopta o poziție mai reticentă.
„Am luat act de comunicatul public al companiei Lukoil referitor la intenția de vânzare a activelor sale internaționale. Ca urmare a acestui anunț, va putea fi demarat un proces de evaluare a tranzacției în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), conform legislației în vigoare.
Vom putea exprima o poziție ulterioară doar după clarificarea completă a structurii acționariatului și a provenienței capitalului oricărui potențial investitor, pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în deplină conformitate cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României”, se arăta în comunicatul oficial.
Ce spun avocații
Contactat de DigiEconomic, avocatul Răzvan Vlădulescu explică de ce legislația actuală nu permite statului român să preia rapid rafinăria Petrotel:
„Preluarea rafinăriei Petrotel Lukoil reprezintă, în primul rând, o provocare legală. Chestiunea devine cu atât mai sensibilă, având în vedere că însăși Constituția României ocrotește dreptul de proprietate privată și limitează pe cât posibil ingerința statului în sfera acestuia.
Tocmai de aceea, oficialitățile au recunoscut deschis că, la acest moment, mijloacele pe care legea le pune la dispoziție nu sunt suficiente. Singurele măsuri excepționale prin care autoritățile statului își pot apropria, temporar sau definitiv, bunuri din patrimoniul oricărei persoane sunt rechiziția de bunuri (Legea nr. 132/1997), posibilă doar în condiții de mobilizare armată, stare de război, stare de asediu sau de urgență, eventual calamități sau dezastre, și exproprierea pentru cauză de utilitate publică (Legea nr. 33/1994), care vizează, de regulă, terenuri asupra cărora vor avea loc lucrări de infrastructură de interes național sau local”, a explicat avocatul.
În acest context, Vlădulescu consideră inevitabilă adoptarea unei Ordonanțe de Urgență. De asemenea, acesta avansează și câteva ipoteze privind gestionarea activelor Lukoil.
„Așadar, procedeele existente își arată incapacitatea de a atinge obiectivul urmărit, și anume confiscarea sau folosirea silită a activelor unei întreprinderi străine, motiv pentru care aceleași oficialități au declarat că Guvernul este nevoit sa elaboreze un ‘cadru normativ special’, care să permită aplicarea sancțiunilor și să prevadă expres mecanismul de punere în practica, cel mai probabil sub forma unei Ordonanțe de Urgență.
Nu este cert care va fi mecanismul pentru care Guvernul va opta, însă pot fi avansate câteva ipoteze:
- Preluarea temporară sub formă de administrare specială, prin numirea unui administrator provizoriu de către Guvern, care să supravegheze exploatarea (în sistem trust, după exemplul Italiei) sau vânzarea (modelul Bulgariei);
- Obligația ca fondurile generate de rafinarie sa fie păstrate “înghețate” în Uniunea Europeană, pentru a nu alimenta firma mama din Rusia;
- Introducerea în legea din domeniul punerii în aplicare în România a sancțiunilor internaționale a definirii circumstanțelor de confiscare sau orice formă de preluare forțată a activelor unei companii străine;
- De asemenea, este posibil ca Guvernul să solicite o derogare de la Uniunea Europeană din aplicarea acestei sancțiuni dacă ar demonstra ca aceasta constituie un pericol grav și iminent pentru securitatea aprovizionării cu carburanți”, a declarat avocatul Răzvan Vlădulescu, pentru DigiEconomic.
