Curentul s-a scumpit cu 72,3% în ultimul an. Economist: Statul român creează costuri mari la energie, apoi se plânge de prețuri
Rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, potrivit datelor publicate miercuri, 12 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS), iar energia electrică a fost principalul motor al scumpirilor, cu o creștere spectaculoasă de 72,3% față de aceeași lună a anului trecut, pe fondul expirării plafonării prețurilor. În acest context, profesorul de economie Christian Năsulea arată că statul român poartă cea mai mare responsabilitate.
Într-o discuție cu DigiEconomic, profesorul Năsulea explică schema de plafonare a prețurilor la energie, dar și motivul pentru care România nu are o piață energetică cu adevărat concurențială:
„În momentul în care vorbim despre liberalizarea pieței pentru energie electrică, a fost o măsură necesară. Plafonarea vine la pachet cu compensarea, astfel că statul român, pentru a ține prețurile jos, trebuia să cheltuie foarte mulți bani din taxele și impozitele noastre pe această schemă. Era profund ineficient, prețurile din piață, cele care erau compensate, erau artificiale, la un nivel ridicat, tocmai pentru că statul român se oferea să acopere diferența.
De asemenea, când vine vorba de piața de energie, noi avem o problemă foarte mare în România, care este cauzată tocmai de faptul că statul este, de departe, principalul jucător în piață și, acolo unde nu deține pachete majoritare sau nu ia decizii în mod direct, influențează în mod indirect, pentru că în sectorul energetic nu ai voie să intri și să furnizezi energie de vreun fel fără acordul statului român.
Statul român este cel care face să avem costuri mari ale energiei, după care tot statul român este cel care se plânge că aceste costuri sunt mari, ignorând practic faptul că, dacă vrei să ai prețuri mai mici pe o piață, în special pe piață concurențială, trebuie să faci tot ce se poate în așa fel încât oferta să crească, să avem mai mulți furnizori care să ofere mai mult din produsul respectiv, în așa fel încât prețul să poată să scadă. Ori pe zona aceasta, din păcate, în România lucrurile merg extraordinar de greu”, a explicat specialistul.
Impactul liberalizării gazelor
În aceeași notă, anul 2026 aduce liberalizarea pieței gazelor naturale, însă eliminarea schemei de plafonare va fi resimțită mai puțin în prețuri, arată Năsulea.
Potrivit legislației în vigoare, prețul gazelor naturale este plafonat până pe 31 martie 2026.
„Costurile de la electricitate se duc mai departe în costurile altor produse. Electricitatea este greu de evitat. Poți să reduci consumul dacă este electricitatea foarte scumpă, poți să-ți pui panouri solare, poți să vii cu tot felul de măsuri care să te ajute să reduci costurile sau să le ții sub control, dar este destul de dificil. Și, în afară de asta, vei consuma energie electrică cam tot anul. La gaz nu e la fel.
La gaz sunt anumite sectoare care sunt obligate să consume gaz natural, iar dacă nu își permit să plătească, închid pur și simplu. Există o sezonalitate mult mai accentuată, sunt mult mai multe business-uri, multe companii care consumă gaz pentru căldură și au aceste costuri doar pe o perioadă a anului.
Și aici, decizia de a elimina plafonarea pentru gaz într-o lună în care începe sezonul mai cald, o să facă în așa fel încât să se poată reașeza piața, așa cum observăm că se reașază și pentru energie electrică. Deci, eu anticipez că vom resimți mai puțin liberalizarea pentru gaz natural decât s-a simțit în indicatori liberalizarea de la energie electrică, deși rămâne absolut valabil ceea ce spuneam mai devreme: Statul este principalul jucător în această piață”, a mai explicat Năsulea.
Vezi și Academician: Liberalizarea pieței gazelor ar trebui să nu se producă în 2026. Care sunt motivele
