Guvernul amână discuția carburanților pe săptămâna viitoare. Economist: Plafonările nu sunt soluția
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut o întâlnire pe 20 martie cu reprezentanții Ministerului Economiei, ANAF, Consiliului Concurenței și ANPC, pe tema pieței carburanților din România. La ședință au participat inclusiv miniștrii finanțelor și energiei, Alexandru Nazare și Bogdan Ivan.
Contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu pune presiune pe piața autohtonă a carburanților, unde prețurile sunt așteptate să depășească pragul psihologic de 10 lei pe litru în perioada următoare.
„Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților.
Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni. La începutul săptămânii viitoare vom avea o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții”, explică Ilie Bolojan, prin intermediul paginii sale de Facebook.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cum se poate cumula pensia cu salariul în 2026. Cine poate încasa integral ambele venituri și ce s-ar putea schimba
Premierul susține că riscurile la adresa stabilității prețurilor sunt multiple, în condițiile în care nu putem controla evenimentele produse în plan extern, fiind extrem de vulnerabili la acest capitol.
„O încercare de bruscare a pieței printr-o plafonare arbitrară a prețurilor poate conduce la penurie. Pe de altă parte, o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat astăzi pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului.
Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri. Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra”, transmite Bolojan.
Guvernul nu era pregătit pentru un șoc energetic
România se află într-un punct de inflexiune economică, prinsă între promisiunile de protecție socială și realitatea dură a deficitului bugetar, transmite economistul Claudiu Trandafir.
„În contextul prelungirii conflictului din Iran și a blocajului energetic din Orientul Mijlociu, asistăm la un mecanism de subvenționare prin datorie, care ar putea forța o nouă majorare a TVA-ului pana la 24% dacă criza se adâncește
Banca Națională a României (BNR) avertizează constant asupra caracterului prociclic al măsurilor de plafonare. BNR vede aceste măsuri ca pe o sabie cu două tăișuri. Deși temperează momentan cifra inflației, ele creează o cerere artificială. Dacă prețul nu reflectă raritatea resursei, consumul nu scade, atunci deficitul crește.
Nu poți stinge focul inflației turnând gaz pe deficitul bugetar. Dacă statul se împrumută masiv pentru a subvenționa prețul la pompă, BNR va fi obligată să mențină dobânzile sus pentru a stabiliza leul, anulând beneficiile pentru cetățenii cu rate”, explică pentru DigiEconomic, Claudiu Trandafir.
Guvernul caută soluții pe termen scurt la o problemă de durată
Guvernul nu poate controla prețul la care țițeiul intră pe piață, dar poate lua decizii mai inspirate.
„Aflat sub presiunea Fitch Ratings, Guvernul Bolojan caută resurse acolo unde ele nu există.
De unde vin banii? Statul nu are resurse proprii, ci doar mecanisme de realocare:
- Suprataxarea profiturilor: Taxarea mai dură a companiilor,
- Împrumuturi externe: Plata consumului de azi cu datoria generațiilor viitoare,
- Sacrificarea investițiilor: Fonduri mutate de la infrastructură către subvenții imediate.
Nota de plată vine mereu și de aceea, personal cred că plafonarea este doar o inflație reprimată. Asistăm la un efect de bumerang: diferența plătită de stat se transformă în datorie suverană. Când datoria crește, ratingul scade, iar costurile de finanțare ale țării explodează”, apreciază Claudiu Trandafir.
Ce urmează pentru piața energetică din România
Viitorul nu arată foarte strălucit în contextul prelungirii șocurilor externe.
„Dacă războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina continuă să mențină barilul de petrol la peste 110 dolari, actualul prag TVA de 21% s-ar putea dovedi insuficient. Există un risc real ca acesta să urce cu pana la 3% pentru a acoperi golurile imense lăsate de subvenții și plafonări.
Plafonarea este, în esență, o formă de creditare pe care statul o face în numele tău, fără să te întrebe, la dobânzi foarte mari”, conchide Claudiu Trandafir.
