Prețul energiei s-a triplat în ultimii ani. Ce spun specialiștii despre viitorul facturilor

Redacția Digi Economic Data publicării:
consum energie electrica romania
sursa: shutterstock.com/

Deși investițiile în energie regenerabilă cresc, iar costurile tehnologiilor verzi au scăzut semnificativ în ultimii ani, România continuă să fie vulnerabilă la șocurile de pe piețele internaționale din cauza dependenței de importurile de combustibili fosili, arată o analiză realizată de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Potrivit cercetătorilor, dezvoltarea energiei regenerabile reprezintă una dintre cele mai importante soluții pentru reducerea dependenței energetice, însă aceasta trebuie însoțită de investiții consistente în infrastructura sistemului energetic.

Analiza arată că piața energiei a fost puternic afectată în ultimii ani de pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice.

Astfel, prețul mediu al energiei electrice în România a crescut de la aproximativ 45 euro/MWh în perioada 2019-020 la 136 euro/MWh în intervalul 2021-2025.

În aceeași perioadă, cotația petrolului Brent a urcat de la 53 de dolari la aproximativ 80 de dolari pe baril.

„Creșterea prețurilor la energie din ultimii ani a fost determinată de o succesiune de șocuri externe, care au evidențiat cât de vulnerabile sunt economiile dependente de combustibilii fosili importați”, explică specialiștii.

Potrivit acestora, majorarea prețurilor s-a reflectat atât în costurile suportate de populație și companii, cât și în efortul bugetar necesar pentru finanțarea schemelor de plafonare și compensare a facturilor.

România continuă să importe mai multă energie decât exportă

Deși dispune de resurse naturale și de un mix energetic diversificat, România continuă să importe cantități importante de energie și combustibili.

Analiza arată că, în 2025, deficitul comercial din sectorul energetic s-a ridicat la aproximativ cinci miliarde de euro, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acesta a ajuns la aproape 300 de miliarde de euro.

„Dacă oferta externă scade sau dispare, înlocuirea acesteia din surse interne este foarte dificilă pe termen scurt”, avertizează autorii studiului.

Specialiștii susțin că această dependență reduce capacitatea economiei de a face față unor noi crize energetice și menține presiunea asupra prețurilor.

Vezi și Inflația a coborât ușor în iunie, dar rămâne peste 10%. Chiriile, energia electrică și carburanții, printre cele mai mari scumpiri

Energia regenerabilă devine tot mai competitivă

În paralel, costurile tehnologiilor regenerabile au scăzut accelerat în ultimul deceniu.

Potrivit analizei, prețul panourilor fotovoltaice s-a redus cu aproximativ 90% între 2010 și 2024, iar costul turbinelor eoliene a scăzut cu aproape 50%.

„Scăderea costurilor tehnologiilor regenerabile schimbă fundamental economia producției de energie și transformă investițiile în acest sector într-o oportunitate pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili”, arată cercetătorii.

În România, licitațiile pentru contractele pentru diferență organizate anul trecut au indicat prețuri între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia solară și între 65,12 și 79,5 euro/MWh pentru energia eoliană.

Prin comparație, costurile estimate pentru producerea energiei în centrale pe gaze naturale sau pe cărbune sunt considerabil mai ridicate.

România produce mai multă energie verde, dar provocările rămân

Datele analizate de specialiști arată că energia regenerabilă reprezenta aproximativ 20% din consumul de energie primară al României în 2024, comparativ cu aproximativ 4% în 1990.

În același timp, energia nucleară produsă la Cernavodă a asigurat aproximativ 9% din consumul de energie primară, contribuind la reducerea dependenței de importuri.

Cu toate acestea, România continuă să importe cantități importante de petrol și gaze naturale, iar această dependență rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului energetic.

Potrivit cercetătorilor, dezvoltarea producției de energie regenerabilă nu este suficientă fără modernizarea infrastructurii energetice.

„Tranziția energetică nu înseamnă doar construirea de noi capacități de producție. Este nevoie și de investiții în rețele electrice, sisteme de stocare și interconectări, astfel încât energia produsă să poată fi utilizată eficient și în condiții de siguranță”, subliniază autorii analizei.

Aceștia arată că și costul bateriilor litiu-ion a scăzut cu aproximativ 85% în ultimii ani, ceea ce face ca stocarea energiei să devină tot mai accesibilă.

Facturile nu vor depinde doar de energia verde

Specialiștii atrag atenția că extinderea capacităților de producție din surse regenerabile nu garantează automat facturi mai mici pentru consumatori.

„Tranziția către un sistem energetic mai sigur și mai ieftin depinde nu doar de investițiile în energie regenerabilă, ci și de modul în care sunt dezvoltate rețelele, capacitățile de stocare și politicile publice din domeniu”, concluzionează autorii.

Potrivit acestora, reducerea vulnerabilității României la șocurile externe va necesita investiții continue și o strategie pe termen lung, astfel încât beneficiile energiei regenerabile să se reflecte atât în securitatea energetică, cât și în costurile suportate de consumatori.

Vezi și Materialele de construcții se scumpesc, iar producătorii indică presiuni tot mai mari din energie și costurile de mediu