Retragerea lui Trump din Acordul de la Paris, criticată de industria de petrol și gaze: „Preferăm ca guvernul să rămână implicat”
Producătorii de petrol și gaze din Statele Unite sunt încântați că președintele Donald Trump încurajează producția și dezvoltarea internă, dar spun că decizia de a retrage cea mai mare economie a lumii din acordurile de cooperare privind clima, inclusiv Acordul de la Paris, nu le va sprijini planurile de investiții în tranziția către energie verde.
Această poziție ilustrează o notă rară de disonanță între Trump și marile companii de petrol și gaze, industrie considerată de mult timp principalul vinovat al schimbărilor climatice, pe fondul exploatării și vânzării combustibililor fosili care contribuie la încălzirea globală.
Retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, pentru a doua oară, s-a numărat printre primele măsuri luate de Trump în prima sa zi de mandat, menite să impulsioneze producția internă de energie, aflată deja la niveluri record.
Reacțiile internaționale au fost critice, având în vedere rolul semnificativ al SUA în emisiile globale de carbon. Deși unele state, orașe și companii americane au promis să respecte obiectivele climatice în pofida retragerii federale, lipsa leadership-ului SUA face ca atingerea obiectivelor Acordului de la Paris să fie mai dificilă. Criticii susțin că acțiunile lui Trump slăbesc eforturile globale privind clima și încurajează interesele legate de combustibilii fosili, ceea ce ar putea întârzia progresul în abordarea schimbărilor climatice, potrivit Politico.
Însă și marile companii petroliere din SUA consideră că retragerea doar limitează capacitatea Washingtonului de a influența tranziția globală către energie verde și le expune la reglementări inegale, potrivit interviurilor Reuters cu reprezentanți din industrie.
Marty Durbin, președintele Institutului Global pentru Energie din cadrul Camerei de Comerț a SUA, care reprezintă companiile energetice americane, a spus că membrii săi ar fi preferat ca SUA să rămână, în continuare, angajată obiectivelor Acordului de la Paris.
„Deși preferăm ca guvernul SUA să rămână implicat în procesul climatic al ONU, sectorul privat este angajat în dezvoltarea soluțiilor necesare pentru a satisface nevoile energetice ale unei economii globale în creștere, în timp ce abordăm provocarea climatică”, a spus el.
Bethany Williams, purtător de cuvânt al Institutului Petrolier American - al cărui membri includ Exxon Mobil și Chevron - a spus că grupul „a susținut de mult timp ambițiile Acordului de la Paris”.
Directorul executiv al Exxon, Darren Woods, a făcut un apel președintelui ales la summitul climatic COP29 din Azerbaidjan, în noiembrie, pentru a nu retrage SUA din Acord, afirmând că acest joc de du-te-vino creează incertitudine pe termen lung în ceea ce privește politica pentru companii.
Investiții curat-murdar
Exxon și alte mari companii petroliere plănuiesc investiții pe termen lung în tehnologii destinate combaterii schimbărilor climatice, inclusiv hidrogen verde și instalații de captare a carbonului, în timp ce se concentrează și pe noi explorări de petrol și gaze.
„Este esențial ca orice conversație despre combaterea schimbărilor climatice să fie de natură globală și să recunoască că America este lider mondial atât în producția de energie, cât și în reducerea emisiilor”, a spus CEO-ul Consiliului American pentru Explorare și Producție, Anne Bradbury.
O schimbare în industria energetică din SUA, în favoarea renunțării la cărbune, a contribuit la o scădere de aproximativ 17% a emisiilor de dioxid de carbon din SUA din 2007, potrivit datelor guvernamentale.
Wynne Lawrence, de la firma de avocatură Clyde & Co, a spus că volatilitatea politicii privind participarea internațională la combaterea efectelor schimbărilor climatice pune companiile americane în pericol.
„Retragerea SUA din Acordul de la Paris va crește ambiguitatea reglementară, creând complexitate suplimentară și, posibil, va duce la dispute legale pe măsură ce companiile se confruntă cu incertitudinea rezultată din strategiile de tranziție ale grupurilor multinaționale și ale lanțurilor de aprovizionare”, a spus Lawrence.
Printr-o serie de ordine executive, Donald Trump, proaspăt învestit în funcție, și-a arătat clar susținerea pentru ascensiunea combustibililor fosili și retragerea Statelor Unite din lupta pentru combaterea efectelor și prevenirea schimbărilor climatice.
„Avem ceva ce nicio altă națiune industrializată nu va avea vreodată – cea mai mare cantitate de petrol și gaze din orice țară de pe Pământ și vom folosi acest lucru. Vom folosi acest lucru”, a spus președintele în discursul său de inaugurare de luni.
Trump a promis să reducă costurile energetice pentru americani la jumătate în decurs de un an și a susținut că eliminarea tuturor restricțiilor asupra forajului pentru „aurul lichid” va realiza acest lucru, chiar dacă SUA deja produc mai mult petrol și gaz decât orice altă țară din istorie.
Automat, tratatele privind clima, energia verde și vehiculele electrice nu fac parte din această viziune, Trump semnând deja ordine executive pentru a le abandona sau a le împiedica. Oamenii de știință spun că lumea trebuie să renunțe urgent la combustibilii fosili pentru a evita efectele tot mai grave ale crizei climatice, așa cum se vede din faptul că anul trecut a fost cel mai cald înregistrat vreodată.
Trump nu doar că vede astfel de acorduri ca fiind inutile, având în vedere că, în opinia sa, criza climatică este o „mare farsă”, dar consideră și că acestea sunt nedrepte față de SUA. „Aceste acorduri direcționează banii contribuabililor americani către țări care nu au nevoie de ajutor financiar sau care nu merită acest ajutor în interesul poporului american”, se arată în ordinul executiv privind retragerea din Acordul de la Paris.
Când Trump a retras ultima dată SUA din Acordul de la Paris, în 2017, existau temeri că cooperarea globală privind clima s-ar putea destrăma complet. Acest lucru nu s-a întâmplat, deși guvernele continuă să nu adopte suficiente măsuri pentru a preveni un viitor marcat de efectele încălzirii globale, potrivit The Guardian.
Totuși, inaugurarea lui Trump a fost o zi bună pentru executivii din domeniul combustibililor fosili care au investit zeci de milioane de dolari în campania electorală, deși noile măsuri impactează o parte din planurile acestora.
Obiective neîndeplinite
După ani de negocieri, semnarea Acordului de la Paris din 2015 a angajat aproape toate țările lumii, indiferent de dimensiune, economie sau grad de poluare, să își stabilească obiective tot mai ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon. Scopul: menținerea creșterii temperaturilor globale sub 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și, ideal, sub 1,5 grade Celsius.
Aceste obiective nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, dar acordul a contribuit la încetinirea încălzirii globale comparativ cu scenariul în care nu ar fi existat, potrivit analizelor realizate de experți și de organismul ONU pentru climă. De asemenea, a impulsionat statele să adopte surse de energie mai curate, susținute de inițiative naționale precum programul de 1,6 trilioane de dolari al administrației Biden pentru energie verde și infrastructură.
Sursele regenerabile, precum energia solară și eoliană, sunt estimate să genereze 22% din electricitatea din SUA în 2024, față de aproximativ 15% în 2017. La nivel global, investițiile în energie curată aproape s-au dublat comparativ cu cele în combustibili fosili anul trecut. Când Trump a preluat pentru prima dată mandatul în 2017, aceste investiții erau aproximativ egale.
Deși emisiile globale de gaze cu efect de seră au continuat să crească – de la aproximativ 35 de miliarde de tone în momentul adoptării acordului la peste 41 de miliarde de tone estimate pentru 2024 – s-ar putea apropia de un vârf.
Argumentele lui Trump
Aliații lui Trump susțin că decizia sa este justificată, deoarece restul lumii nu și-a respectat angajamentele, indicând creșterea emisiilor globale și noile centrale pe cărbune din China. Ei afirmă, de asemenea, că retragerea din Acordul de la Paris permite noii administrații să anuleze politicile climatice ale lui Biden – chiar dacă SUA nu erau obligate legal să își atingă obiectivele din tratat, iar politicile lui Biden vizau și creșterea industrială și economică.
Eforturile administrației Biden de a sprijini tranziția energetică prin reglementări, reduceri de taxe și alte stimulente au contribuit la accelerarea transformării verzi, chiar dacă SUA au devenit cel mai mare producător mondial de petrol și gaze naturale. Inversarea sau chiar atenuarea unora dintre aceste măsuri, așa cum a promis Trump, ar putea reprezenta un obstacol semnificativ pentru acțiunile globale privind schimbările climatice.
Retragerea SUA va fi oficială la un an de la data la care administrația Trump anunță Națiunile Unite. Chiar și după finalizarea retragerii, SUA pot participa în continuare la negocierile anuale privind clima — dacă Trump alege să trimită o delegație — dar probabil vor avea o influență mai redusă.
Perioada de retragere de un an va avea loc în timp ce alte țări își finalizează planurile naționale pentru reducerea poluării până în 2035, subiectul principal al discuțiilor globale despre climă de la COP30 din noiembrie, care vor avea loc în Brazilia. Multe dintre strategiile climatice pe 10 ani ale acestor țări — care vor determina cât de mult pot reduce încălzirea globală — vor depinde de finanțarea din partea națiunilor bogate, un proces din care SUA vor lipsi.
Așteptările legate de politicile lui Trump au început să influențeze diplomația climatică cu luni înainte ca acesta să își preia mandatul, inclusiv ceea ce diplomații și activiștii au considerat a fi un final dezamăgitor al negocierilor ONU privind clima de toamna trecută din Azerbaidjan.
