Datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB pentru prima dată. Economist: „Am putea ajunge undeva la 62-63% la final de an”
Datoria publică a României a depășit pentru prima dată pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și analizate de DigiEconomic. La finalul lunii octombrie 2025, datoria guvernamentală a urcat la 60% din PIB, adică 1.116,5 miliarde lei, iar în noiembrie a ajuns la 60,2%, respectiv 1.121,4 miliarde lei. Economistul Adrian Codirlașu atrage atenția că, în lipsa unor măsuri de reducere a deficitului bugetar, datoria ar putea ajunge la 62-63% din PIB până la finalul anului 2026, cu riscuri crescute pentru stabilitatea economică pe termen mediu.
În noiembrie, datoria pe termen mediu și lung s-a redus ușor, la 1.043 miliarde lei (de la 1.053 miliarde lei în octombrie), iar cea pe termen scurt a crescut la 77,78 miliarde lei, față de 62,78 miliarde lei luna anterioară.
Cea mai mare parte a datoriei, respectiv 905,09 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe însumau 192,6 miliarde lei.
La nivelul Uniunii Europene, statele membre au convenit asupra unor valori de referință, pe care le-au consacrat în tratate: o pondere a deficitului de 3% și o pondere a datoriei de 60%, ponderi calculate în raport cu PIB-ul național. Toate statele membre ale UE trebuie să respecte această disciplină bugetară.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Guvernul Mureșan a picat la vot. Ce măsuri economice prevedea programul de guvernare până în 2028
Este important de menționat și că agenția de rating Fitch a menținut recent ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, avertizând asupra deteriorării finanțelor publice. „Perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanţelor publice, ca urmare a deficitelor fiscale ridicate, cumulate cu creșterea rapidă a datoriei guvernamentale. Tensiunile din Guvernul României, dificultățile din implementarea reformelor și lipsa adoptării unui buget până în prezent reprezintă riscuri importante la adresa consolidării fiscale. Aceste incertitudini vor persista pe termen mediu”, au transmis reprezentanții Fitch în raportul de evaluare.
Vezi structura datoriei AICI.
Ce spun economiștii
Economistul Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, avertizează că nivelul actual al datoriei și costurile tot mai mari ale finanțării pot duce la pierderea sustenabilității: „Mergem către niște niveluri de nesustenabilitate, având în vedere dobânzile pe care le plătim. La leu, dobânda e real negativă, e mai mică decât inflația. Cum spunea Ray Dalio, ‘activele cuiva sunt datoriile altcuiva’, deci cel care are active, de ce ar accepta să primească 7% sau 6% când inflația e 10%?”
Potrivit acestuia, soluția pentru stabilizarea datoriei publice este reducerea deficitului bugetar, nu creșterea taxelor, iar, în ritmul actual, România ar putea ajunge la o datorie publică de 62-63% din PIB până la finalul lui 2026.
„Orice deficit îl adăugăm la datoria publică. Deci vom mai adăuga încă 6-6,5% la datoria publică anul acesta. Modul prin care plătim toți datoria publică este prin inflație. Ce trebuie să facă guvernul? Să nu mai crească. Ca să nu mai crească, trebuie deficitul bugetar redus. Pentru că orice deficit bugetar se adaugă la nivelul actual de datorie publică. Deci soluția este reducerea deficitului bugetar. (...) La final de an, am putea ajunge undeva la 62-63% din PIB cu acest deficit bugetar. Însă și în anii viitor vom mai avea deficite mari”, a punctat acesta, la Digi24.
