Analiză Deficit mai mic și economie stabilă la început de an. Economist: „Prețurile vor continua să crească”
Execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor arată o îmbunătățire semnificativă a poziției fiscale în primele două luni din 2026. Deficitul s-a redus la 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,7% din Produsul Intern Brut (PIB), aproximativ la jumătate față de aceeași perioadă din 2025.
Reducerea este susținută în principal de creșterea veniturilor, care au avansat cu 15,7%, până la 103,73 miliarde lei. Încasările din TVA au avut cea mai mare contribuție, cu un salt de peste 20%, în timp ce impozitul pe venit și dividende a crescut puternic, pe fondul unor distribuiri concentrate la finalul anului trecut.
În paralel, cheltuielile bugetare au scăzut ușor, cu 1,6%, în special ca urmare a reducerii cheltuielilor de personal și a celor cu bunuri și servicii. Cu toate acestea, presiunile rămân vizibile în zona cheltuielilor sociale și a dobânzilor, care continuă să aibă un nivel ridicat.
Semnale de stabilitate în economie, dar cu inflație anticipată
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) vineri, 27 martie, indică o relativă stabilitate a activității economice în perioada martie-mai 2026. Industria prelucrătoare și construcțiile sunt așteptate să crească, în timp ce comerțul și serviciile rămân într-o zonă de stagnare moderată.
Un element comun tuturor sectoarelor este stabilitatea anticipată a numărului de salariați, ceea ce sugerează o piață a muncii fără șocuri majore pe termen scurt.
În schimb, așteptările privind prețurile sunt în creștere. Construcțiile și comerțul indică cele mai puternice presiuni, iar industria și serviciile confirmă aceeași tendință, deși într-un ritm mai moderat.
Expert: deficitul și inflația sunt legate structural
Economistul Radu Nechita atrage atenția, pentru DigiEconomic, că evoluțiile din buget și cele din prețuri nu sunt independente, ci fac parte din același mecanism economic.
„Cheltuielile publice sunt cu vreo 20% mai mari decât prelevările obligatorii (...) De aici rezultă deficitul, care se adaugă la datoria publică și care este finanțat prin emisiune de obligațiuni de stat (...) Masa monetară suplimentară se traduce inevitabil în prețuri mai mari”, explică acesta.
În această logică, chiar dacă deficitul s-a redus la începutul anului, problema de fond nu este complet rezolvată, iar presiunile inflaționiste pot continua.
Nechita oferă și o perspectivă mai largă asupra fenomenului: „De la abandonul etalonului aur, prețurile cresc.
Reamintesc faptul că în 1971, momentul în care ultima legătură simbolică a dolarului cu aurul a fost 'suspendată pe termen nedefinit', ca să nu spunem ruptă, uncia de aur valora 35 de dolari. Azi este 4.423, adică o creștere de aproape 124 de ori.
Fabricile de inflație, numite bănci centrale, vor continua să facă acest lucru.”
Acesta sugerează că tendința de creștere a prețurilor este una structurală, nu doar conjuncturală.
Percepțiile din economie pot susține sau destabiliza creșterea
Datele INS reflectă, în esență, percepțiile managerilor din economie, iar acestea pot avea un impact real asupra evoluției viitoare.
„Optimismul producătorilor, dacă este justificat, poate întreține sau relansa producția (...) însă dacă este nejustificat, putem ajunge într-o situație în care să fie necesare corecții în jos”, explică Radu Nechita.
Faptul că firmele nu anticipează concedieri și, în unele sectoare, estimează creșteri ale producției este, în opinia sa, „o veste bună, motive de speranță”. Totuși, acest optimism trebuie susținut de fundamente economice solide pentru a se transforma în creștere reală.
Pe lângă factorii economici, economistul subliniază rolul decisiv al politicilor publice. „Creșterea economică este un fenomen fragil, care poate fi blocat de decizii politice (...) sau de creșteri de impozite sau orice alte măsuri care lovesc în acumularea de capital.”, conchide Nechita.
