Antarctica s-ar putea încălzi mult mai repede decât restul emisferei sudice în următoarele decenii, din cauza unui fenomen numit amplificare polară, deja bine documentat în Arctica, scrie Live Science.
Un nou studiu de modelare arată că Antarctica s-ar putea încălzi de 1,4 ori mai rapid decât restul emisferei sudice, ceea ce ar putea duce la creșteri extreme ale nivelului mării și la afectarea gravă a ecosistemelor polare.
Pragul critic de temperatură
Această accelerare a încălzirii, denumită amplificare antarctică, ar apărea probabil dacă temperaturile globale ar ajunge la 3,6 grade Fahrenheit (2 grade Celsius) peste nivelurile preindustriale.
Pământul s-a încălzit deja cu aproximativ 2°F (1,1°C), iar ritmul în care sunt stabilite noi recorduri de temperatură este în creștere. Dacă emisiile rămân la nivelurile actuale, pragul de 3,6°F ar putea fi atins în jurul anului 2050. În cazul în care emisiile continuă să crească, acest nivel ar putea fi atins chiar în jurul anului 2040.
Noul studiu este printre primele care identifică semnale clare ale amplificării antarctice, fenomen dificil de detectat până acum din cauza capacității uriașe a Oceanului de Sud de a absorbi căldura și a curenților puternici care izolează continentul înghețat.
„Mulți ani, Antarctica a părut izolată de efectele creșterii temperaturilor globale”, a declarat Ariaan Purich, climatolog la Universitatea Monash din Australia, care nu a fost implicat în studiu. „În acest nou studiu, autorii propun că încălzirea pe termen lung a suprafeței oceanului din jurul Antarcticii, estimată de modelele climatice pentru secolul următor, duce la amplificarea antarctică.”
Citește și: Semnal de alarmă: „Ghețarul Apocalipsei” începe să se topească. Climatolog: „Nu avem ce să facem tehnologic, doar să ne adaptăm”
În Arctica, fenomenul de amplificare este bine documentat: temperaturile au crescut de aproximativ patru ori mai rapid decât media globală în ultimele cinci decenii.
Principalul mecanism este efectul albedo: pe măsură ce gheața și zăpada se topesc, acestea reflectă mai puțină lumină solară, iar apa absoarbe mai multă căldură, accelerând încălzirea.
Antarctica funcționează diferit. Curentii oceanici și atmosferici puternici protejează continentul de creșterile de temperatură din restul lumii. Spre deosebire de Arctica, cea mai mare parte a Antarcticii a înregistrat doar o încălzire lentă până în urmă cu aproximativ un deceniu.
Schimbări bruște în ultimii ani
Între 2014 și 2016, Antarctica a pierdut o cantitate de gheață marină comparabilă cu cea pierdută de Arctica în patru decenii. Situația nu și-a revenit de atunci, iar în 2023 a fost înregistrat un nivel extrem de scăzut al gheții marine în timpul iernii.
„Acum observăm schimbări bruște în Antarctica, într-un ritm foarte rapid”, a spus Purich. „Cu un nivel scăzut al gheții marine, există potențialul ca efectul albedo să înceapă să accelereze încălzirea în latitudinile sudice.”
Pentru acest studiu, cercetătorii din China au analizat date din modele climatice pentru a evalua dacă amplificarea antarctică ar putea apărea într-un scenariu de încălzire de 3,6°F.
Citește și: Schimbările climatice ar putea șterge până la 4.000 de ghețari pe an. Doar 9% ar mai supraviețui până în 2100 (studiu)
Folosind simulări de amplificare polară și modele dezvoltate pentru cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), aceștia au analizat impactul încălzirii globale asupra temperaturilor din Antarctica.
Cercetătorii au identificat și principalul factor care ar conduce la amplificarea antarctică: spre deosebire de Arctica, unde efectul albedo este dominant, în Antarctica încălzirea va fi determinată în principal de eliberarea accelerată a căldurii din oceanul înconjurător.
Efectele deja se văd
Deși amplificarea antarctică nu a fost încă observată direct, efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile.
În ultimul deceniu, oamenii de știință au observat scăderi dramatice ale gheții marine și eșecuri majore în reproducerea pinguinilor imperiali (Aptenodytes forsteri), cauzate de topirea gheții.
„Aceste lucruri se întâmplă deja, iar fiecare fracțiune de grad de încălzire pe care o putem evita contează”, a spus Purich.
Studiul se bazează pe modele climatice, iar în cazul Antarcticii există riscul ca acestea să subestimeze amploarea fenomenului.
Citește și: Raport: Temperaturile pe glob se vor menţine la niveluri record în următorii cinci ani. „Ştiinţa este fără echivoc”
Modelele au limitări în estimarea unor mecanisme de încălzire, iar rolul exact al curenților circumpolari asupra temperaturilor nu este încă pe deplin înțeles.
„Toate acestea ridică posibilitatea ca modelele climatice să subestimeze potențialul și amploarea amplificării antarctice în deceniile și secolele următoare”, a concluzionat Purich.
Editor : Ana Petrescu
