Inflația urcă spre 10% în noiembrie. Expert: Câștigurile salariale reale au scăzut. Inflația ridicată a redus destul de mult consumul
România încheie luna noiembrie cu o inflație încă ridicată, potrivit celui mai recent raport publicat de Institutul Național de Statistică (INS). Indicele prețurilor de consum (IPC) pentru noiembrie 2025 arată o creștere lunară de 0,42%, ceea ce menține presiunea asupra costurilor suportate de populație.
La nivel anual, situația se conturează și mai clar. Inflația a ajuns la 9,8% față de noiembrie 2024, iar de la începutul anului până în prezent creșterea cumulată a prețurilor este de 9,5%. Rata medie a prețurilor din ultimele 12 luni, raportată la perioada anterioară, se situează la 6,9%.
La nivelul Uniunii Europene, prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), situația nu diferă foarte mult. România înregistrează o inflație lunară de 0,49% și o rată anuală de 8,6%, menținându-se în plutonul statelor cu cele mai ridicate majorări de prețuri.
Mărfurile alimentare sunt mai scumpe cu 7,35% față de decembrie 2024, mărfurile nealimentare cresc cu 10,39%, iar serviciile se scumpesc cu 10,69%. Creșteri vizibile apar la lapte și produse lactate, la ouă, unde avansul lunar este de 1,67%, la cafea și cacao, unde creșterile anuale depășesc 21%, și la energie electrică, care înregistrează o creștere de peste 60% față de finalul anului trecut, în ciuda corecției lunare negative.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Utilizarea noilor funcții ale platformei eSănătateaMea este condiționată de actualizarea aplicațiilor informatice. Pe cine vizează
În zona mărfurilor nealimentare, combustibilii urcă cu 1,56% într-o singură lună, iar produsele din tutun rămân peste nivelul de la începutul anului. Serviciile cresc vizibil, mai ales în transportul urban, restaurante și cafenele sau în zona telecomunicațiilor.
„Economia începe să se comporte asemenea economiilor dezvoltate”
Profesorul de economie Dragoș Huru, într-o discuție cu DigiEconomic, privește datele INS într-un context mai amplu, insistând că România traversează o perioadă de ajustare similară cu cea prin care trec statele dezvoltate.
„Evoluțiile economice recente arată că economia României începe să se comporte în același mod cu economiile statelor dezvoltate, perioada actuală fiind marcată de posibilitatea recesiunii economice în plan global”, afirmă Huru.
Acesta atrage atenția că interpretările economice sunt adesea influențate de perspective învechite, încă legate de modul în care funcționa economia în perioada comunistă. „Nu este altfel explicabil cum de interpretăm ce se întâmplă pentru noi astăzi altfel decât printr-o perspectivă îmbătrânită”, consideră profesorul, subliniind că economia românească este astăzi mult mai integrată în dinamica globală.
Huru plasează evoluțiile interne în contextul tensiunilor internaționale: „Incertitudinea geopolitică globală stârnită odată cu începerea conflictului din Ucraina, sporită de diferite evenimente politice internaționale, a determinat ca economiile puternice din lume să încetinească”.
Chiar dacă România nu mai depășește constant performanțele economiilor dezvoltate, profesorul subliniază că „nu înseamnă că am ajuns la finalul drumului de apropiere față de potențialul economic”, ci doar că ritmul este influențat de schimbările globale.
Comerțul exterior și investițiile: între vulnerabilități și direcții de creștere
În privința datelor comerciale recente, Huru remarcă faptul că România nu traversează un colaps economic, ci o perioadă de ajustare. „Exporturile au crescut cu 4,3%, iar importurile cu 3,4% în perioada 1 iunie - 30 noiembrie 2025”, ceea ce menține deficitul comercial la un nivel ușor mai ridicat decât anul trecut, dar nu alarmant.
Profesorul subliniază că, spre deosebire de politicile restrictive din trecut, soluția actuală ar trebui să fie accelerarea investițiilor publice: „Astăzi am putea să accelerăm investițiile în infrastructură care să permită extinderea teritoriului geografic conexat în sistemele globale de lanțuri de producție”.
Situația investițiilor confirmă această direcție. „În trimestrul III 2025, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 59.633,4 milioane lei, în creștere cu 8,8% față de trimestrul III 2024”, remarcă Huru. De asemenea, schimbarea structurii investițiilor, cu o scădere a ponderii construcțiilor și o creștere a investițiilor industriale, arată „o schimbare strategică pe care o cere economia reală”.
Locuințele și consumul
În ceea ce privește scăderea livrărilor de locuințe, profesorul Huru respinge ideea unei crize similare celei din 2008. „Nu are nici o legătură criza speculativă pe ipoteci constituite derivativ cu încetinirea ritmului de construire a locuințelor în România astăzi”, afirmă acesta, explicând că piața se ajustează natural într-o țară cu peste 90% proprietari și cu un declin demografic accentuat.
Totuși, profesorul avertizează asupra presiunii combinate dintre inflație și limitarea creșterilor salariale.
„Limitarea veniturilor salariale este lipsită de bucurie, dar folositoare în lupta împotriva inflației”, spune el, adăugând însă că această strategie poate amplifica tensiunile sociale și riscul migrației, ceea ce „atrage după sine pericolul declanșării unei spirale inflaționiste” dacă nu este gestionată cu atenție.
O radiografie a presiunilor economice
La rândul său, profesorul de finanțe Radu Ciobanu analizează aceste date într-o discuție cu DigiEconomic și descrie o situație care necesită prudență și coerență în politica fiscală din perioada următoare. Acesta subliniază că inflația actuală rămâne ridicată și afectează direct economia reală.
„Conform datelor recente ale INS, nivelul inflației se menține la aproximativ 10%, un nivel destul de ridicat”, afirmă Ciobanu, arătând că dinamica prețurilor continuă să apese asupra veniturilor și consumului.
Profesorul vorbește însă și despre perspective, considerând că inflația ar putea intra pe un trend de moderare în 2026, însă doar dacă mediul fiscal va rămâne stabil.
„Ne așteptăm ca măsurile fiscal-bugetare să conducă la o reducere a acestui nivel până la maxim 5% la finalul anului viitor, dar acest lucru se va putea realiza în condițiile în care nu vor exista noi creșteri de impozite în 2026”, explică el. Această condiționare arată că orice modificare fiscală, precum majorări de TVA sau de impozit pe profit ori venit, ar putea complica planurile de stabilizare a prețurilor.
Efectele inflației actuale se văd deja în piața muncii și în comportamentul de consum. Ciobanu precizează că „această inflație ridicată a determinat o scădere în termeni reali a câștigurilor salariale cu aproximativ 5%, angajatorii neavând posibilitatea să suplinească efectul inflației prin creșteri salariale sustinute”.
Pe lângă pierderea puterii de cumpărare, economisirea și consumul sunt afectate, iar consecințele se resimt în economie.
„Inflația ridicată a redus destul de mult consumul, lucru care ar putea crea probleme în ceea ce privește veniturile bugetare prognozate pentru anul viitor, dar și pentru mediul privat, care cel mai probabil va avea cifre de afaceri în scădere”, avertizează acesta.
