News Alert Noua lege a salarizării a fost publicată oficial. Salariile nu vor scădea, apar premii de performanță și noi reguli pentru sporuri
Ministerul Muncii a publicat luni, 25 mai, în transparență decizională proiectul noii legi a salarizării unitare, una dintre reformele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ propune reorganizarea completă a sistemului de salarizare din sectorul public, cu noi reguli privind ierarhia funcțiilor, grilele salariale, sporurile, evaluarea performanței și transparența veniturilor.
Publicarea proiectului deschide etapa consultărilor cu sindicatele și reprezentanții familiilor ocupaționale, înainte de transmiterea documentului în Parlament.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, anunțase anterior că dezbaterile vor începe imediat după publicarea proiectului și că obiectivul este finalizarea rapidă a reformei, unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR.
Peste jumătate dintre bugetari ar putea beneficia de majorări salariale
Scenariul aflat la baza proiectului prevede creșterea bugetului destinat salariilor din sectorul public de la aproximativ 166 miliarde lei la 174 miliarde lei, ceea ce înseamnă un efort bugetar suplimentar estimat la aproximativ 8 miliarde lei.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primele efecte ale crizei energetice: Dacia și Ford opresc producția. Guvernul pregătește măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie
În această variantă, aproximativ 53% dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări salariale.
Premierul Ilie Bolojan declara recent că reforma trebuie construită în limitele actuale ale cheltuielilor salariale.
„Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB)”, afirma premierul, precizând că anvelopa salarială trebuie menținută aproape de acest nivel.
Proiectul confirmă această abordare și stabilește că valoarea de referință utilizată pentru calculul salariilor nu poate genera creșteri ale cheltuielilor de personal peste ritmul de creștere nominală a PIB-ului.
Apare o nouă structură salarială: 12 grade și raport maxim 1 la 8 între salarii
Una dintre cele mai importante schimbări este introducerea unei noi arhitecturi salariale pentru întreg sectorul public.
Legea stabilește o structură unică formată din 12 grade salariale, fiecare având intervale de coeficienți între 1 și 8.
Totodată, proiectul introduce explicit regula potrivit căreia raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi de maximum 1 la 8.
Reforma urmărește astfel reducerea dezechilibrelor salariale și construirea unei ierarhii unice pentru întreg sistemul public.
Funcțiile vor fi reevaluate la nivel național
Noua lege schimbă și modul în care sunt stabilite funcțiile și poziționarea acestora în grila salarială.
Toate funcțiile din sectorul public vor fi evaluate și încadrate într-o ierarhie unică, pe baza unei metodologii naționale coordonate de Ministerul Muncii.
Reforma vizează inclusiv administrația publică locală și urmărește eliminarea diferențelor mari dintre instituții și categorii profesionale.
Salariile aflate în plată nu vor scădea. Apare „diferența salarială tranzitorie”
Proiectul confirmă una dintre principalele promisiuni ale Guvernului: veniturile aflate deja în plată nu vor fi reduse.
Documentul introduce mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”, reprezentând diferența dintre veniturile aflate în plată la finalul anului 2026 și salariul rezultat după aplicarea noii legi.
Dacă salariul rezultat după reîncadrare este mai mic decât cel aflat în plată, angajatul va primi această diferență compensatorie.
Măsura poate fi acordată până la 31 decembrie 2031.
Anterior publicării proiectului, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, declara că „veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi”.
Legea păstrează componenta de vechime, dar reorganizează sistemul.
Proiectul introduce șase gradații de vechime: până la 3 ani, între 3 și 5 ani, între 5 și 10 ani, între 10 și 15 ani, între 15 și 20 ani și peste 20 ani.
Creșterile acordate pentru fiecare treaptă pornesc de la 7,5% pentru primele intervale și ajung la 2,5% pentru ultimele gradații.
Premii de performanță de până la 20% din salariu
Proiectul introduce și un mecanism nou de recompensare bazat pe performanță.
Premiile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre posturile de execuție și pentru maximum 30% dintre funcțiile de conducere ocupate într-o instituție.
Valoarea individuală poate varia între 10% și 20% din salariul de bază și poate fi acordată pentru perioade de 3, 6 sau 12 luni.
Fondul total destinat premiilor nu poate depăși 4% din fondul de salarii al instituției.
În primul an, măsura va fi aplicată pentru personalul didactic, personalul didactic auxiliar și angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Sporurile sunt limitate și transparentizate. Bonusul pentru fonduri europene rămâne
Noua lege schimbă și regulile privind sporurile.
Proiectul păstrează sporul pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, care poate ajunge până la 40% din salariul de bază, în funcție de implicarea în proiecte.
Pentru primari, viceprimari și conducerea administrațiilor locale implicate în proiecte europene, sporul poate ajunge la 20% din indemnizație.
În același timp, proiectul păstrează și alte sporuri:
- spor de 10% pentru control financiar preventiv;
- spor de noapte de 25% ;
- spor de 75% pentru ore suplimentare și de 100% pentru activitatea desfășurată în weekend și sărbători legale.
Reforma urmărește însă limitarea și transparentizarea sistemului de sporuri, unul dintre pilonii principali ai noii legi.
Premiile de performanță nu înlocuiesc sporurile și nu sunt acordate automat. Ele reprezintă bonusuri suplimentare, acordate unui număr limitat de angajați, în funcție de rezultate.
Instituțiile vor publica salariile, sporurile și beneficiile acordate
Proiectul introduce și noi obligații de transparență.
Instituțiile și autoritățile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an informații privind funcțiile ocupate, salariile de bază, sporurile, majorările și alte beneficii acordate personalului.
Conducătorii instituțiilor care nu respectă obligațiile de publicare pot primi amenzi între 20.000 și 30.000 lei.
Legea schimbă și mecanismul de guvernanță al salarizării.
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor avea responsabilitate comună pentru conceperea, monitorizarea și actualizarea politicii salariale din sectorul public.
Obiectivul este menținerea sustenabilității fiscale și evitarea dezechilibrelor bugetare.
Proiectul stabilește și excepțiile.
Noua lege nu se aplică personalului din Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat anterior că legea va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Potrivit oficialului, reforma este construită pe trei principii majore: protejarea veniturilor, disciplina bugetară și aplicarea integrală și predictibilă a sistemului.
Legea salarizării rămâne unul dintre jaloanele majore asumate de România prin PNRR și trebuie finalizată în termenul stabilit pentru implementarea reformelor.
Vezi și Ce se întâmplă cu noua lege a salarizării. Ministru: „Suntem în al 12-lea ceas”
Vezi aici documentul complet
