Sindicatele cer dezbaterea Legii salarizării unitare. Presiune pe Guvern înainte de termenul PNRR din august
Patru confederații sindicale au solicitat joi, 21 mai, Guvernului și Ministerului Muncii lansarea unei dezbateri „reale și transparente” privind noua Lege a salarizării unitare, avertizând că România riscă să intre în linie dreaptă către termenul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) fără un proiect public și fără consultări oficiale.
Sindicatele CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR și CSN Meridian atrag atenția că adoptarea noii legi este programată până în august 2026, însă, potrivit acestora, până acum nu a fost prezentată public nicio variantă oficială și nici nu există un calendar clar de negocieri.
„Legea salarizării nu poate fi construită prin amendamente izolate și negocieri politice conjuncturale”, susțin organizațiile sindicale, care cer o reformă unitară și predictibilă.
Miza: un jalon PNRR și peste 700 milioane de euro
Presiunea este una dublă: socială și financiară. Reforma salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar finalizarea proiectului condiționează accesarea unei tranșe de peste 700 milioane de euro.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu programul Casa Verde Baterii. Ministru: „Este nevoie de finanțarea zonei de stocare”
În paralel, proiectul a intrat într-o etapă de mediere politică după implicarea președintelui Nicușor Dan, care a preluat coordonarea discuțiilor.
La Comisia de Muncă din Parlament a avut loc deja prima ședință dedicată proiectului, unde au fost prezentate anvelopa financiară calculată de Ministerul Finanțelor și elementele unui acord politic privind noua lege.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat anterior că urmează noi întâlniri pentru pregătirea lansării proiectului în consultare publică și pentru obținerea unei majorități parlamentare.
Sindicatele cer stoparea modificărilor „bucată cu bucată”
Organizațiile sindicale critică și abordarea actuală privind salarizarea în sectorul public, spunând că există riscul continuării modificărilor punctuale pentru anumite categorii profesionale, fără o arhitectură unitară.
Acestea solicită:
- prezentarea publică a stadiului real al proiectului și a calendarului de adoptare;
- începerea negocierilor la nivelul fiecărui minister cu federațiile sindicale;
- organizarea unei dezbateri naționale la Ministerul Muncii;
- implicarea confederațiilor sindicale în procesul de elaborare;
- oprirea modificărilor fragmentate privind salarizarea.
Potrivit sindicatelor, amânarea reformei poate accentua dezechilibrele dintre diferitele categorii de angajați din sectorul public și poate genera tensiuni sociale.
Ce schimbări pregătește noua Lege a salarizării
În paralel cu negocierile politice, Guvernul lucrează la noua arhitectură a sistemului salarial din sectorul public.
Una dintre cele mai importante modificări vizează integrarea sporurilor în salariile de bază. Potrivit explicațiilor oferite anterior de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, sistemul actual include 154 de sporuri, bonusuri și stimulente acordate separat.
Noua formulă urmărește includerea acestora în salariul de bază și păstrarea sporurilor doar pentru criterii clare de performanță.
Reforma vizează și administrația locală, unde Ministerul Muncii consideră că actualul mecanism de stabilire a salariilor a generat dezechilibre, dar și reevaluarea sporului de doctorat, pentru care sunt analizate două variante: menținerea sau eliminarea sa.
Guvernul promite că nu vor exista tăieri salariale
Premierul Ilie Bolojan a transmis anterior că noua lege nu va aduce scăderi de venituri, ci va urmări corectarea inechităților acumulate în sistem.
Potrivit executivului, mecanismul ar putea presupune înghețarea temporară a veniturilor foarte ridicate pentru reducerea decalajelor din sistem.
Datele oficiale arată că la începutul anului în sectorul public erau ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi, cu peste 32.000 mai puține față de ianuarie 2025.
Sindicatele avertizează însă că timpul rămas până la termenul din PNRR este limitat și cer accelerarea dialogului, susținând că reforma nu poate fi decisă „din birouri închise”, fără consultarea partenerilor sociali.
