Bolojan: „Apărarea României se construiește prin investiții constante”. România, rol activ pe flancul estic al NATO
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis duminică, 19 iulie, în marja Zilei Aviației Române și a Forțelor Aeriene, că apărarea României se construiește prin investiții constante, infrastructură modernă, tehnologie performantă și personal bine pregătit.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bolojan a afirmat că dezvoltarea Forțelor Aeriene, modernizarea echipamentelor și susținerea personalului militar și civil vor rămâne direcții importante pentru Guvern.
„Astăzi îi omagiem pe cei care, prin profesionalism şi disciplină, contribuie în fiecare zi la siguranţa spaţiului aerian al României. Fie că îşi desfăşoară activitatea în cabinele aeronavelor, în bazele aeriene, în centrele de comandă, în unităţile tehnice sau în instituţiile de formare, oamenii Forţelor Aeriene îşi îndeplinesc misiunea cu responsabilitate şi competenţă”, a transmis premierul interimar.
România, rol activ pe flancul estic al NATO
Ilie Bolojan a subliniat că România, în calitate de stat aliat NATO, își asumă obligația de a contribui activ la apărarea flancului estic.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
O nouă fraudă cu fonduri europene implică un spital din România. Valoarea pagubei: 4 milioane de euro
„Apărarea României se construiește prin investiții constante, infrastructură modernă, tehnologie performantă și, mai ales, prin oameni bine pregătiți. De aceea, dezvoltarea Forțelor Aeriene, modernizarea echipamentelor și susținerea personalului militar și civil vor rămâne direcții importante pentru Guvern.
Ca stat aliat în NATO, România își asumă nu doar beneficiile securității colective, ci și obligația de a contribui activ la apărarea flancului estic”, a mai scris premierul interimar.
Mesajul premierului vine în contextul în care România derulează mai multe programe de modernizare a capacităților de apărare, inclusiv prin instrumentul european SAFE.
Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este sărbătorită anual la 20 iulie și este dedicată recunoașterii rolului și contribuției aviației militare și civile la dezvoltarea și securitatea României. Cu acest prilej, duminică, 19 iulie, în București sunt organizate ceremonii militare și religioase, depuneri de coroane, survoluri ale aeronavelor militare și demonstrații aeriene.
Contracte de 7,5 miliarde euro semnate prin programul SAFE
Potrivit acestuia, România a semnat până acum, la termen, contracte prin programul SAFE în valoare de 7,5 miliarde euro.
Până în 2030, urmează să fie semnate și alte contracte, inclusiv un acord privind construirea de drone, în valoare de 200 milioane euro, în parteneriat cu Ucraina.
România are acces la 16,68 miliarde euro prin SAFE
Comisia Europeană a finalizat, pe 21 mai, procedura de semnare a acordului SAFE cu România, prin care țara are acces la 16,68 miliarde euro.
Acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate și mecanismul prin care România poate transmite cereri de plată.
Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare a acordului, România poate solicita o prefinanțare de 15%, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde euro.
Fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Cum sunt împărțite fondurile SAFE
Cea mai mare alocare revine Ministerului Apărării Naționale, cu 9,70 miliarde euro.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are alocate 4,20 miliarde euro, iar Ministerul Afacerilor Interne 2,10 miliarde euro.
Restul fondurilor sunt repartizate astfel:
- Serviciul Român de Informații: 501 milioane euro;
- Serviciul de Protecție și Pază: 68,2 milioane euro;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale: 38,5 milioane euro;
- Administrația Națională a Penitenciarelor: 33,2 milioane euro;
- Serviciul de Informații Externe: 32,3 milioane euro.
Fondurile pot fi utilizate exclusiv pentru proiectele incluse în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, aprobat de CSAT și transmis Comisiei Europene.
