Ce obține România prin scăderea deficitului bugetar. Specialist: Rămânem cu speranța că vom evita o catastrofă economică
România a încheiat primul semestru din 2026 cu un deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), în scădere comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când nivelul era de 3,64% din PIB, potrivit datelor publicate pe 24 iulie de Ministerul Finanțelor.
Momentul publicării acestor cifre nu este întâmplător. România se află, în această perioadă, sub lupa celor trei mari agenții de rating (Fitch, Moody's și S&P) care controlează, împreună, aproximativ 95% din piața mondială a evaluărilor de credit.
„Toate trei mențin, în acest moment, calificativul la ultima treaptă a categoriei <investment grade>, ceea ce plasează România la un pas distanță de retrogradarea în categoria <junk>, nerecomandată investițiilor”, apreciază consultantul economic, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Verdictul Fitch este așteptat oficial pe 31 iulie, urmat de evaluarea Moody's.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Deficitul bugetar al României a scăzut la 2% din PIB în primul semestru din 2026. Veniturile au crescut cu peste 10%
„Miza nu este una pur simbolică. O eventuală retrogradare a ratingului suveran ar însemna costuri de finanțare mult mai ridicate pentru statul român pe piețele internaționale de capital. Practic, un cost mai mare al datoriei publice, resimțit direct în portofelele noastre și în costurile de business, prin taxele mai mari pe care ar urma să le plătim”, explică Adrian Negrescu.
Contextul politic intern, marcat de instabilitate în ultimele luni, a fost citat în repetate rânduri de reprezentanții agențiilor de rating drept unul dintre principalele riscuri pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală, alături de ritmul absorbției fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
România după 6 luni din 2026
Adrian Negrescu a explicat detaliat cum arată economia românească după primul semestru din 2026.
„Dincolo de efectele show-ului politic, cert este că veniturile statului au crescut cu 10,3% în prima jumătate a anului 2026, evoluție susținută atât de veniturile fiscale — în special TVA, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele și taxele pe proprietate — cât și de atragerea mai rapidă a fondurilor europene.
Interesant este că impozitul pe salarii și venit a generat încasări mai mari cu 11,1%. Dinamica a fost susținută de un avans semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, bineînțeles pentru că antreprenorii au încercat să prindă ultimul tren și să plătească 10% la dividende.
Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, a fost stimulată, pe de altă parte, de efectele eliminării facilităților fiscale de care beneficiau anterior salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și sectorul IT.
Contribuțiile de asigurări au crescut cu 7,1%, depășind, la rândul lor, dinamica fondului de salarii din economie.
Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare — pachetul de reforme fiscale adoptat anul trecut, care a inclus și majorarea cotelor de TVA de la 1 august 2025 — alături de încasările generate de Declarația unică.
Încasările din impozitul pe profit au crescut și ele, nesperat aș spune, cu 10,1%, susținute de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la firme, de 12,5% an la an, impulsionat, la rândul lui, de încasările din luna iunie, de 17,5% — reprezentând, în principal, plățile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.
Cel mai spectaculos avans a fost înregistrat, însă, la nivelul încasărilor nete din TVA, care au crescut cu 25,1%, bineînțeles ca urmare a majorării cotelor de TVA dar și a unei mai bune colectări a ANAF.
Veniturile din accize au crescut cu 5,9%, mai ales pe fondul încasărilor mai mari din zona carburanților, energiei și gazelor.
Foarte important și relevant, mai ales pentru agențiile de rating, este că cheltuielile statului s-au redus substanțial, de la 19,85% la 18,66% din PIB, o scădere de 1,19 puncte procentuale an la an.
În termeni nominali, vorbim însă de o stagnare aproape completă a cheltuielilor publice în termeni nominali, într-un context de inflație ridicată”, precizează consultantul economic.
Posibile evoluții ale economiei românești
Deși economia dă semne de redresare, nu este sigur dacă acest argument va fi suficient pentru a convinge agențiile de rating.
„Pe ansamblu, execuția bugetară la 6 luni confirmă o tendință pozitivă de reducere a deficitului bugetar, fiind unul dintre cele mai solide argumente în dialogul cu agențiile de rating.
Rămâne de văzut dacă acest ritm de consolidare va fi suficient pentru a convinge Fitch să mențină ratingul actual al României, în evaluarea din 31 iulie, într-un context în care instabilitatea politică continuă să fie citată drept principalul factor de risc pentru traiectoria fiscală a țării.
Altfel spus, credibilitatea câștigată prin scăderea nesperată a deficitului bugetar se poate pierde rapid în absența consecvenței, motiv pentru care următoarele luni sunt considerate esențiale pentru menținerea calificativului de țară recomandată investițiilor”, susține Adrian Negrescu.
Vezi și: România, la un pas de „junk”. Nazare spune că următoarele săptămâni sunt decisive pentru rating
