Ministrul interimar al Justiţiei, Cătălin Predoiu, precizat, vineri, că a depus la Parlament, în calitate de senator, proiectul legii privind integritatea pentru a debloca situaţia şi nu a pierde un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, menţionând că a trebuit să includă în el şi amendamentele partidelor, chiar dacă unele dintre ele „nu reflectă fidel” viziunea sa juridică. El transmite că nu există niciun alt proiect asumat de Ministerul Justiției și de Guvernul României în afară de proiectul trimis Comisiei Europene, „în linie cu standardele europene”.
„Din punctul meu de vedere, a fost o decizie politică şi de stat, menită să ofere o şansă de ieşire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente, uneori inevitabile în astfel de situaţii, de care am fost conştient”, a arătat Predoiu într-o precizare publică.
El a menţionat că proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei, în colaborare şi de comun acord cu Agenţia Naţională de Integritate, care a fost depus la Comisia Europeană, conţine toate garanţiile de transparenţă cerute de Agenţia Naţională de Integritate, de jurisprudenţa naţională şi de cea europeană.
„În urma demersurilor şi instrucţiunilor fireşti ale prim-ministrului de a facilita adoptarea în Parlament a proiectelor de lege cerute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am dat curs consultărilor cu partidele politice parlamentare, respectiv cu cele care au dorit să participe la aceste consultări. Acestea au fost Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România. În cadrul consultărilor, partidele au formulat unele amendamente, pe care au solicitat să le includă în Proiectul de lege consolidat, elaborat de Ministerul Justiţiei şi Agenţia Naţională de Integritate”, a explicat Cătălin Predoiu.
Potrivit acestuia, „în cadrul consultărilor, două dintre partidele participante au exprimat clar şi explicit faptul că înţeleg să participe la un proces de dezbatere parlamentară care să se finalizeze prin adoptarea legii numai în măsura în care amendamentele formulate sunt reflectate în proiectul de lege cu care urmează să fie sesizat Parlamentul, pentru iniţierea dezbaterii parlamentare”.
„Ulterior, în Parlament, alături de celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultări - alături de reprezentanţii Partidului Social Democrat, Alianţei pentru Unirea Românilor, S.O.S. România şi Partidului Oamenilor Tineri, precum şi de membrii Grupului parlamentar PACE - Întâi România, ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de parlamentarii neafiliaţi, care nu au participat la consultări - urmează să fie decisă forma finală a legii. (...) A fost limpede că singura manieră prin care putea fi declanşată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor, urmând ca acestea să fie dezbătute în Parlament împreună cu celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultările desfăşurate în afara Parlamentului. Alternativa era menţinerea procesului în stadiul de blocaj, cu un Proiect elaborat de Ministerul Justiţiei şi Agenţia Naţională de Integritate, depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului, Guvernul neavând posibilitatea de a iniţia proiecte de lege, după cum bine se ştie”, a mai explicat Cătălin Predoiu.
Predoiu a mai spus că, după ce s-a consultat cu prim-ministrul, au ajuns împreună la concluzia că nu exista altă posibilitate de a declanşa procesul de dezbatere parlamentară decât prin sesizarea Parlamentului cu o propunere legislativă formulată de el în calitate de senator.
Citește și: Cine a propus, de fapt, modificările controversate din legea integrității? Averile politicienilor rămân tot la secret | DOCUMENT
El a explicat că a menţinut la Comisia Europeană proiectul de lege consolidat elaborat de Ministerul Justiţiei şi Agenţia Naţională de Integritate şi a depus la Parlament o propunere legislativă care a inclus amendamentele partidelor participante la consultări - Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România - pentru a declanşa procesul de dezbatere parlamentară în situaţia în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul.
„Acest demers de a depune la Parlament propunerea legislativă în forma respectivă are, aşadar, semnificaţia deblocării unei situaţii de stat care ameninţa să conducă, prin inacţiune, la pierderea unui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică asupra unor instituţii juridice cuprinse în proiect. Din punctul meu de vedere, a fost o decizie politică şi de stat, menită să ofere o şansă de ieşire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente, uneori inevitabile în astfel de situaţii, de care am fost conştient. Consider că a fost o decizie de stat corectă, întrucât: a) a deblocat situaţia; b) Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conţinutului propunerii legislative”, a mai arătat Predoiu.
El a mai precizat că modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voinţa parlamentarilor şi a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă.
„Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenţia Naţională de Integritate şi Ministerul Justiţiei, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, a mai subliniat Cătălin Predoiu.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, că Guvernul va susţine în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declaraţiilor de avere pe site-ul instituţiei.
Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilităţile şi reforma ANI a fost depus în Parlament de senatorul Cătălin Predoiu, ministru interimar al Justiţiei, şi urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.
Editor : A.C.
