Ce riscuri amenință stabilitatea financiară a României. Previziunile BNR
Incertitudinile la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă principalele riscuri sistemice severe la adresa stabilităţii financiare în România.
Aceste pericole sunt incluse și explicate în raportul Băncii Naţionale a României (BNR) asupra stabilităţii financiare din decembrie 2025.
„Riscurile la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate de la data ultimului Raport, reflectând vulnerabilităţile acumulate atât la nivel intern, cât şi internaţional.
Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluţiilor rivind politicile comerciale şi evaluările ridicate în unele segmente ale pieţelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie şi pe pieţele financiare.
Rezilienţa sectorului bancar românesc se menţine solidă, fiind susţinută de o capitalizare adecvată şi de o gestionare prudentă a riscurilor”, precizează raportul.
Riscurile se menţin la niveluri ridicate
Documentul arată că deși România a înregistrat progrese pe plan extern, potențialele amenințări sugrumă perspectivele de creștere.
„Deşi progresele înregistrate în ceea ce priveşte relaţiile comerciale, inclusiv a celor între SUA şi UE, respectiv, China, precum şi eforturile de detensionare a situaţiei din Orientul Mijlociu, reprezintă evoluţii pozitive, nivelul incertitudinii privind orientarea politicilor economice se menţine ridicat pe plan internaţional, iar contextul geopolitic rămâne tensionat.
Activitatea economică globală s-a dovedit rezilientă, în condiţiile în care efectele extinderii protecţionismului comercial au fost relativ limitate până în prezent, inclusiv ca urmare a unor reacţii anticipative de intensificare a importurilor înaintea intrării în vigoare a noilor măsuri tarifare, dar perspectivele de creştere rămân modeste pe termen mediu şi lung, iar balanţa riscurilor este înclinată în sens descendent”, se arată în raport.
Pe plan naţional, evoluţiile recente relevă păstrarea unui ritm relativ modest al activităţii economice, pe fondul unei consolidări bugetare problematice și menţinerii deficitelor gemene (fiscal şi de cont curent) la niveluri încă ridicate.
Măsurile fiscale: intenție bună, impact slab
Implementarea măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025, alături de iniţiativele aflate în procedură de aprobare pentru consolidarea începută în 2025, sunt de natură să atenueze presiunile asupra deficitelor gemene, dar simultan, temperează cererea agregată pe plan intern, într-un context în care creşterea economică se menţine la un nivel redus din perspectivă istorică.
În primele nouă luni ale anului 2025, execuţia bugetară pe metodologie cash a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, echivalent cu aproximativ 5,4% din PIB, comparabil cu cel din perioada similară a anului anterior.
Se estimează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat în luna iulie va avea un impact relativ modest asupra deficitului din anul 2025, însă efecte mai accentuate vor fi resimţite începând din anul 2026. În acest context, rectificarea bugetară aprobată în luna septembrie prevede pentru anul curent o ţintă de deficit bugetar de 8,4% din PIB.
