Exporturile României au crescut cu 4,3% în primele zece luni. Economist: „Dacia și Ford duc greul. Cât mai rezistă?”
Deficitul comercial al României a urcat la 27,5 miliarde euro în perioada ianuarie–octombrie 2025, cu 275,7 milioane euro mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 (+1%), potrivit datelor publicate miercuri, 10 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS).
În luna octombrie 2025, exporturile FOB (Free on Board/Liber la bord) au totalizat 8,87 miliarde euro, în creștere cu 5,1% față de anul trecut, în timp ce importurile CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) au fost de 11,87 miliarde euro, în scădere cu 2,4%. Rezultatul: un deficit lunar de 3 miliarde euro.
Exporturile cresc în primele zece luni
În primele zece luni ale anului, exporturile totale au însumat 81,05 miliarde euro (+4,3% față de 2024), iar importurile au ajuns la 108,55 miliarde euro (+3,4%).
Două categorii majore continuă să domine comerțul extern: Mașini și echipamente de transport: 46,5% din exporturi și 36,6% din importuri; Mărfuri manufacturate: aproximativ 27% din exporturi și 28,4% din importuri.
Economistul Adrian Negrescu afirmă că, deși datele INS confirmă o evoluție pozitivă a exporturilor, competitivitatea companiilor românești rămâne sub potențial.
Potrivit acestuia, creșterea producției industriale și adaptarea firmelor la presiunile inflației și ale fiscalității ridicate reprezintă un semnal economic bun, însă „motorul” exporturilor depinde în mod disproporționat de doi jucători: Dacia și Ford.
„Datele de la INS vin să confirme faptul că marea majoritate a companiilor de impact din economie s-a adaptat provocărilor generate de inflație, de fiscalitatea ridicată, iar asta se vede atât în creșterea producției industriale cât și în aceste noi date privind avansul exporturilor, cu 4,3% în primele 10 luni din 2025.
E un semnal bun faptul că firmele care exporturi, mai ales Dacia și Ford, continuă să fie competitive pe plan internațional, însă ne aflăm, în continuare, sub potențial. Multe dintre firmele care exportă din România se confruntă cu dificultăți majore, generate de costurile ridicate cu utilitățile (energie, gaze, carburanți) și de taxele originale, unice la nivel european, precum impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) și taxa pe construcții speciale (taxa pe stâlp), impozite care le erodează puternic profitabilitatea, posibilitatea de a face investiții și a crește volumele de export.
Poate cel mai bun exemplu este cazul Dacia, cel mai mare exportator al României care a reclamat în repetate rânduri că IMCA erodează puternic business-ul din România și că nu este exclus ca, pe acest fond de taxare excesivă, să renunțe la o parte din planurile de dezvoltare din țara noastră”, a declarat economistul, pentru DigiEconomic.
Importurile cresc, producția locală pierde teren
Deși exporturile avansează, importurile cresc cu 3,4%, iar presiunea asupra pieței interne se accentuează, mai ales din cauza scumpirii alimentelor, energiei și carburanților.
„Dincolo de veștile relativ bune din zona exporturilor, rămâne în continuare o mare problemă - cea a importurilor, care cresc în valoare în primele 10 luni cu 3,4%. În condițiile în care produsele alimentare românești devin tot mai scumpe, pe fondul scumpirii energiei cu 70%, majorării prețului carburanților (avem prețuri mai mari la benzină și motorină decât în Polonia, Spania și alte țări), importurile devin, din păcate, tot mai puternice. În mod paradoxal, a ajuns mai ieftin să aduci mere și brânză din import decât să le produci aici în țară, iar acest fapt arată dezechilibrele majore din economia românească”, explică Negrescu.
Economistul subliniază, de asemenea, că fără politici publice coerente, România riscă să-și erodeze baza industrială și să rămână dependentă de importuri, chiar și pentru produse la care ar trebui să fie competitivă.
„Pentru a reduce importurile, avem nevoie de politici publice coerente menite să ducă la scăderea costului cu utilitățile (energie, carburanți, gaze) și la un tratament fiscal favorabil, nu punitiv cum este cel din prezent. Și mai e nevoie de un lucru esențial – evitarea reglementărilor populiste, nocive pentru business precum plafonarea adaosului comercial sau limitarea prezenței mărcilor proprii ale magazinelor, idei halucinante din punct de vedere economic aflate pe masa decidenților politici.
E bine de spus, de exemplu, că marca proprie a magazinelor a ajuns să reprezinte o soluție optimă prin care mulți dintre micii producători români reușesc să ajungă în magazine, la costuri mai reduse, și chiar să își exporte o parte din producție. Limitarea acestui tip de comerț nu va face altceva decât să ducă la falimentul micilor producători”, a mai transmis acesta.
Schimburile comerciale cu UE rămân dominante: 71,6% din totalul exporturilor merg în țările membre, iar 72,2% din importuri provin din spațiul comunitar
Astfel, potrivit datelor INS, valoarea schimburilor de bunuri în interiorul blocului comunitar a fost de 58 miliarde de euro la expedieri şi de 78,4 miliarde de euro la introduceri.
În schimb, valoarea schimburilor de bunuri în afara Uniunii Europene a fost de 23 de miliarde de euro la exporturi şi de 30,1 miliarde de euro la importuri, reprezentând 28,4% din total exporturi şi 27,8% din total importuri.
China intră agresiv în industria auto
Negrescu atrage atenția că avantajele competitive ale României sunt în pericol, iar stimularea exporturilor devine o prioritate strategică.
„Dincolo de comerț, de dinamica importurilor, este esențial să privim în perspectivă, să evaluăm structura exporturilor României. Autoritățile trebuie să înțeleagă că e nevoie să stimulăm producția din țara noastră, prin toate metodele posibile, mai ales că soarta principalilor noștri exportatori - Dacia și Ford este puternic amenințată de valul de investiții chineze în industria auto.
Ca să nu ne pierdem și aceste avantaje, este nevoie să dezvoltăm soluții concrete de sprijinire a exporturilor, de la elimnarea taxelor aberante la facilități fiscale pentru cei care produc, angajează oameni și crează lanțuri de valoare în țara noastră.
În plus, ar trebui să renunțăm la clasica politică economică de tip 'shaorma cu de toate'. În loc să irosim fondurile publice, resursele pentru a da facilități în stânga și-n dreapta, oricui cere și fără să calculăm impactul în economie, cred că trebuie să ne focusăm pe 4-5 domenii economice în care să devenim relevanți la nivel internațional. Industria auto, energie, agricultura, industria chimică (să folosim gazele din Marea Neagră nu doar pentru încălzire) și IT-ul (noi tehnologii, AI, cloud computing) cred că trebuie să devină, cu adevărat, prioritățile investiționale ale României”, a conchis acesta.
