FMI scade cu un punct estimarea de creștere a economiei României. Economia globală, la cel mai redus ritm din ultimele decenii
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat azi. Creşterea globală are cel mai redus ritm din ultimele decenii.
Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va creşte la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 6% şi de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 5,8% în 2024. Inflația a scăzut accelerat în prima parte a anului, de la 7,41% în ianuarie la 6,61% în prezent. Menționăm că FMI s-a referit la inflația medie anuală, nu la această rată anualizată (martie 2024 la martie 2023).
De asemenea, FMI se aşteaptă la menţinerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie şi cu cel din 2023. Pentru 2025, instituţia financiară internaţională previzionează o reducere uşoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.
Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), ce se desfăşoară în perioada 15 - 20 aprilie, la Washington.
Ce spune FMI despre economia globală
FMI şi-a îmbunătăţit uşor previziunile privind creşterea economiei globale, marţi, spunând că economia s-a dovedit ”surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor politicii monetare, transmite CNBC.
FMI se aşteaptă acum la o creştere globală de 3,2% în 2024, cu o îmbunătăţire modestă de 0,1 puncte procentuale faţă de previziunile sale anterioare din ianuarie şi în conformitate cu proiecţia de creştere pentru 2023. Creşterea est aşteptată să se extindă în acelaşi ritm de 3,2% în 2025.
Economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că datele sugerează că economia globală se îndreaptă către ”o aterizare lină”, în urma unui şir de crize economice, şi că riscurile la adresa perspectivelor sunt acum în mare măsură echilibrate.
”În ciuda previziunilor sumbre, economia globală rămâne remarcabil de rezistentă, cu creşterea constantă şi inflaţia încetinind aproape la fel de repede cum a accelerat”, a spus el într-o postare pe blog.
Creşterea va fi condusă de economiile avansate, precum SUA. Dar Fondul vede perspectivele mai slabe din China şi din alte economii emergente mari ar putea afecta partenerii comerciali globali, se arată în raport.
China printre riscurile esenţiale cheie
China, a cărei economie rămâne slăbită de o scădere a pieţei sale imobiliare, a fost menţionată printre o serie de potenţiale riscuri de declin cu care se confruntă economia globală.
De asemenea, au fost incluse creşteri ale preţurilor determinate de preocupări geopolitice, tensiuni comerciale, o divergenţă în direcţiile dezinflaţiei între marile economii şi rate ale dobânzilor ridicate prelungite.
Politica fiscală mai laxă, încetinirea inflaţiei şi progresele în inteligenţa artificială au fost citate ca potenţiali factori de creştere.
Băncile centrale sunt acum urmărite îndeaproape pentru un semnal cu privire la viitoarea cale a inflaţiei, existând opinii divergente de ambele părţi ale Atlanticului cu privire la momentul în care Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană vor reduce dobânzile.
FMI anticipează că inflaţia globală va încetini de la o medie anuală de 6,8% în 2023 la 5,9% în 2024 şi 4,5% în 2025, economiile avansate revenind la ţintele de inflaţie mai devreme decât economiile de pieţe emergente şi în curs de dezvoltare.
”Pe măsură ce economia globală se apropie de o aterizare uşoară, prioritatea pe termen scurt pentru băncile centrale este de a se asigura că inflaţia încetineşte fără probleme, nici prin relaxarea prematură a politicilor, nici prin întârzierea prea mult timp şi provocând depăşiri ale ţintei”, a spus Gourinchas.
”În acelaşi timp, pe măsură ce băncile centrale adoptă o atitudine mai puţin restrictivă, se impune o reînnoire a punerii în aplicare a consolidării fiscale pe termen mediu, pentru a reface spaţiul de manevră bugetară şi al investiţiilor prioritare şi pentru a asigura sustenabilitatea datoriei”, a adăugat el.
În ciuda perspectivelor mai optimiste de marţi, creşterea globală rămâne scăzută în raport cu standardele istorice, în parte din cauza creşterii slabe a productivităţii şi a creşterii fragmentării geopolitice. Prognoza FMI pe cinci ani prevede o creştere economică globală de 3,1%, cel mai redus ritm din ultimele decenii.
