Investițiile străine directe s-au prăbușit cu 82% în primul semestru. Oficial BNR: „Semnal care nu poate fi ignorat”
Investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au scăzut semnificativ în primul semestru din 2026, ajungând la 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, identifică trei cauze principale pentru această evoluție: distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității operaționale a companiilor și o conjunctură economică specifică.
Badea avertizează că evoluția investițiilor străine transmite un semnal important pentru economia României și subliniază nevoia unui cadru economic mai predictibil.
Potrivit datelor BNR prezentate de Leonardo Badea, investițiile străine directe ale nerezidenților au însumat în primele șase luni ale anului 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în perioada similară din 2025.
Diferența este de aproximativ 3,05 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de circa 82%.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
ANPC verifică adaosurile comerciale ale distribuitorilor de carburanți după scumpiri. Amenzile pot ajunge la 2% din cifra de afaceri
„Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, ISD și fondurile europene au un rol important în finanțarea deficitului de cont curent, deoarece reprezintă fluxuri care nu generează împrumuturi suplimentare.
În condițiile reducerii acestei componente, finanțarea se deplasează către instrumente care pot conduce la creșterea datoriei externe.
Investițiile străine directe reprezintă banii investiți în România de companii sau persoane din străinătate, de regulă pentru a înființa, cumpăra sau dezvolta afaceri. Ele sunt importante pentru economie deoarece aduc capital, locuri de muncă, tehnologie și know-how și contribuie la finanțarea deficitului extern fără să genereze, în mod direct, datorie.
Profiturile reinvestite au avut cea mai mare contribuție la scădere
Datele arată că toate cele trei componente ale investițiilor străine directe au contribuit la reducerea fluxului în primul semestru.
Din diferența de aproximativ 3,05 miliarde de euro față de primele șase luni din 2025, aproximativ 1,2 miliarde de euro provin din profiturile reinvestite, 750 de milioane de euro din participațiile la capital, iar 1,1 miliarde de euro din creditele intra-grup.
Evoluția a fost concentrată în special în trimestrul al doilea. În perioada respectivă, fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, de 521 de milioane de euro.
Potrivit lui Leonardo Badea, acesta este cel mai scăzut nivel trimestrial înregistrat din 2013 până în prezent.
Dividendele au influențat puternic rezultatul
Unul dintre principalii factori care explică evoluția este reprezentat de profiturile reinvestite. Această componentă a înregistrat în primul semestru un sold negativ de 1,124 miliarde de euro.
Indicatorul este calculat ca diferență între profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor.
Un rezultat negativ indică faptul că dividendele repartizate au depășit profitul realizat în perioada de raportare. Situația poate apărea atunci când sunt distribuite dividende provenite din profiturile anilor anteriori, în timp ce profitabilitatea curentă este mai redusă.
„O astfel de situație survine, de regulă, atunci când se distribuie un volum ridicat de dividende (din profiturile aferente perioadelor anterioare) iar profitabilitatea curentă se reduce”, a explicat Badea.
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că distribuirea profitului aferent anului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până cel târziu în luna iunie.
Prin urmare, o parte din scăderea consemnată în primul semestru poate avea și o componentă sezonieră, iar indicatorul ar putea înregistra o revenire parțială în a doua jumătate a anului.
2026 aduce însă o scădere mai mare decât în anii anteriori
Badea subliniază că distribuirea dividendelor nu explică însă în totalitate evoluția din acest an.
Profits reinvestite au fost negative în trimestrul al doilea și în ultimii trei ani. În 2024, valoarea a fost de minus 723 de milioane de euro, iar în 2025 de minus 390 de milioane de euro.
În 2026, însă, valoarea negativă este cu aproximativ 55% mai mare decât cea din 2024.
„Această diferență sugerează o reducere efectivă a profitabilității operaționale a companiilor cu capital străin, și nu doar un efect de calendar”, susține Leonardo Badea.
El precizează însă că datele referitoare la profituri sunt încă provizorii și se bazează pe estimările companiilor, astfel încât acestea pot fi revizuite ulterior.
Te-ar putea interesa și Profitul reinvestit în România: stimulent fiscal sau sursă de incertitudine pentru companii?
BNR: România are nevoie de un climat economic predictibil
În opinia prim-viceguvernatorului BNR, deciziile companiilor privind distribuirea sau reinvestirea profiturilor sunt influențate de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea mediului în care acestea își desfășoară activitatea.
„Din această perspectivă, evoluția consemnată în primul semestru transmite un semnal care nu poate fi ignorat”, a afirmat Badea.
Pentru inversarea tendinței, acesta consideră necesară consolidarea încrederii investitorilor internaționali.
„Pentru a inversa această tendință și a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, a recomandat reprezentantul BNR.
Fondurile europene devin și mai importante
În acest context, fondurile europene, în special granturile, capătă o importanță suplimentară pentru finanțarea economiei românești.
Acestea permit finanțarea dezechilibrului extern fără majorarea stocului de datorie, motiv pentru care Badea consideră că absorbția fondurilor europene trebuie să fie o prioritate.
„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională (investițiile străine directe) s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar”, a declarat Leonardo Badea.
Investițiile străine nu înseamnă doar finanțarea deficitului
Dincolo de rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent, investițiile străine directe au o importanță mai largă pentru economie.
Potrivit lui Badea, acestea aduc tehnologie și know-how și contribuie la integrarea companiilor românești în lanțurile internaționale de valoare.
Un factor esențial pentru atragerea capitalului străin este, însă, încrederea într-un climat favorabil afacerilor, atât în România, cât și la nivel internațional.
„Capitalul acumulat poate avea rol de amortizor vis a vis de unele riscuri specifice investițiilor, însă, în perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii”, a mai explicat prim-viceguvernatorul BNR.
La scăderea investițiilor străine a contribuit și componenta participațiilor la capital, care a avut un nivel ușor negativ.
Leonardo Badea leagă această evoluție, printre altele, de o tranzacție importantă privind vânzarea unui lanț de magazine de retail de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.
Contribuția acestei componente a fost însă mai redusă comparativ cu impactul profiturilor reinvestite și al creditelor intra-grup.
Vezi și România ar putea avea 2032 ca țintă pentru intrarea în zona euro. Ce condiții trebuie îndeplinite
