GRAFICE Numărul pensionarilor a crescut în T3. Economist: O bombă cu ceas. Tinerii nu muncesc, pensionarii sunt tot mai mulți
Numărul mediu de pensionari s-a ridicat la 4,9 milioane de persoane în perioada iulie-septembrie, în creștere cu 3.000 față de al doilea trimestru al anului. Dintre aceștia, aproape 4,6 milioane provin din sistemul de asigurări sociale de stat, în creștere cu 7.000 de persoane. În acest context, economiștii avertizează că România se îndreaptă spre o criză economică și socială majoră, pe fondul scăderii numărului de angajați și creșterii numărului de pensionari.
Pensia medie lunară a crescut cu 0,3% în trimestrul III din 2025, față de trimestrul anterior, ajungând la 2.941 de lei, potrivit datelor publicate luni, 15 decembrie, de Institutul Național de Statistică (INS)
Comparativ cu trimestrul III 2024, numărul total de pensionari a scăzut cu 44.000 de persoane, iar cel al pensionarilor din sistemul public s-a redus cu 28.000.
Pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut, comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 13,9% , respectiv cu 14,5%.
Economistul Adrian Negrescu avertizează, pentru DigiEconomic, că România se îndreaptă spre criză, având în vedere și datele privind ocuparea și șomajul publicate de INS. În trimestrul III, populația activă a României era de 8,2 milioane de persoane. Dintre acestea, 7,7 milioane erau persoane ocupate, iar 491.300 erau șomeri. Rata de ocupare a tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani s-a situat la doar 17,9%.
„România se îndreaptă, pas cu pas, către o uriașă criză economică și socială generată de scăderea numărului celor care muncesc și creșterea numărului pensionarilor. Fenomenul este precum bombă cu ceas care ticăie și care riscă să explodeze în următorii 6-7 ani. De ce atunci?
Pentru că vor începe să iasă la pensie milionul de decreței, angajații născuți în anii 60-70 și care vor pune o presiune uriașă pe economia românească. Dacă acum avem 4,9 milioane de persionari raportat la o populație activă de 7 milioane de oameni (6,7 mil. angajați și aprox. 1 milion de patroni, lucrători pe cont propriu și lucrători familiali neremuneraţi), peste 10 ani, numărul pensionarilor îl va egala sau chiar depăși pe cel al celor care plătesc taxe salariale”, a transmis specialistul.
Vezi și Primii „decreței” încep să iasă la pensie. Care este impactul asupra sistemului de pensii?
Structura pensionarilor
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,9% din totalul pensionarilor, potrivit INS. Dintre aceștia, 80% sunt pensionari pentru limită de vârstă, 9,6% beneficiază de pensii de urmaș, iar 8,3% sunt pensionari de invaliditate. Pensiile anticipate și anticipate parțial au ponderi reduse, de 0,1%, respectiv 2,1%.
Majoritatea pensionarilor pentru limită de vârstă au stagiu complet de cotizare: 80,6% dintre bărbați și 80% dintre femei.
Raportul dintre numărul de pensionari și salariați a fost, la nivel național, de 8 pensionari la 10 salariați, însă cu diferențe teritoriale semnificative:
- București și Ilfov: 4 pensionari la 10 salariați,
- Teleorman: 14 pensionari la 10 salariați,
- Vaslui: 13 pensionari la 10 salariați.
Pensia medie de stat: 2.815 lei, cu diferențe mari între județe
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 2.815 lei. Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare pensie medie județeană a ajuns la 1.331 de lei:
- Minim: Botoșani (2.229 lei), Vrancea (2.266 lei), Giurgiu (2.276 lei),
- Maxim: București (3.560 lei), Hunedoara (3.505 lei), Brașov (3.325 lei).
Pensia medie a femeilor rămâne semnificativ mai mică decât cea a bărbaților. În cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia femeilor reprezintă 61,6% din cea a bărbaților.
Cea mai mare disparitate apare la pensiile pentru stagiu incomplet de cotizare, unde pensia medie a femeilor este de doar 48% din cea a bărbaților. Cele mai apropiate valori se înregistrează la pensiile anticipate, respectiv 3.761 lei pentru femei față de 4.105 lei pentru bărbați.
