Oficial BNR, despre reducerea accizei la carburanți: O mutare de bani dintr-un buzunar în altul
În timp ce Guvernul pregătește noi măsuri privind temperarea prețurilor carburanților, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), avertizează luni, 30 martie, că spațiul de manevră este extrem de limitat. Ziua plății a venit pentru dezechilibrele bugetare masive din anii anteriori, iar orice reducere de taxe trebuie calibrată pentru a nu depăși „linia roșie” a deficitului de 6,2% din PIB.
Declarațiile oficialului, acordate la Digi24, vin în contextul în care autoritățile analizează noi scenarii de intervenție pe piața carburanților, inclusiv reducerea accizelor.
Luni dimineață a avut loc o ședință de lucru în care au fost analizate mai multe măsuri pentru limitarea prețurilor la carburanți, acestea fiind discutate ulterior într-o ședință a coaliției.
Prețurile la carburanți rămân la niveluri ridicate la începutul săptămânii, cu ușoare variații față de weekend. În București, benzina se vinde luni dimineață 30 martie, între 9,2 și 9,45 lei/litru, în timp ce motorina standard variază între 10,25 și 10,40 lei/litru. Totodată, motorina premium se apropie de pragul de 11 lei, variind între 10,6 lei şi 10,9 lei.
Scumpirile vin din exterior
Potrivit oficialului BNR, majorările de preț sunt determinate în principal de evoluțiile internaționale, după ce petrolul a depășit pragul de 100 de dolari pe baril.
Aproximativ 20% din petrolul mondial era transportat prin Strâmtoarea Ormuz înainte ca războiul SUA-Israel împotriva Iranului să afecteze fluxurile de aprovizionare. Prețul petrolului Brent a crescut cu 59% în martie, cea mai mare creștere lunară din istorie, ajungând la 115,66 dolari pe baril la deschiderea pieței de luni.
„Este o situație fără precedent și este inevitabil ca această situație să se repercuteze și asupra consumatorilor. Asta se întâmplă nu numai la noi, se întâmplă pe plan mondial”, a explicat acesta.
În acest context, statul nu poate elimina efectele scumpirilor, ci doar să le atenueze prin măsuri fiscale.
Spațiu fiscal limitat
Dar principala problemă este lipsa spațiului bugetar, întrucât deficitele ridicate din ultimii ani și nivelul datoriei publice limitează capacitatea de intervenție.
„Deficitul bugetar din anii anteriori a fost atât de mare, iar datoria este atât de mare, încât nu avem posibilitatea să adoptăm măsuri de urgență decât într-o măsură foarte limitată. (...)
Ne putem permite să reducem accizele, dar trebuie să vedem cu cât anume, în așa fel încât să nu fie afectată linia roșie”, a declarat el, făcând referire la ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB asumată de Guvern în bugetul pentru 2026.
„Mutarea banilor dintr-un buzunar în altul”
Reducerea accizei înseamnă, de fapt, renunțarea la venituri deja planificate în buget, a mai punctat oficialul. „Este, până la urmă, mutarea banilor dintr-un buzunar într-altul. (...) Dacă nu îndeplinim nivelul bugetar al deficitului, riscul este să plătim dobânzi mai mari, ceea ce chiar nu ne putem permite”.
Totodată, el a subliniat că bugetul actual a fost construit pe baza accizelor majorate și că „nu putem să ne furăm căciula să spunem că e din celălalt buzunar”.
Intervenții ale Guvernului, de la 1 aprilie
Pe fondul creșterilor accelerate, Guvernul a adoptat recent o ordonanță de urgență care introduce măsuri pentru temperarea prețurilor la pompă.
Printre acestea se numără:
- declararea unei situații de criză până la 30 iunie 2026,
- limitarea adaosului comercial pe întreg lanțul de distribuție,
- exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei,
- reducerea conținutului de biocarburant din benzină de la 8% la minimum 2%.
Autoritățile analizează și alte intervenții, inclusiv o posibilă reducere a accizelor, care ar putea fi anunțată săptămâna aceasta.
