Petrolul s-a prăbușit cu aproape 6% după semnalele privind un acord SUA-Iran. Brent a coborât sub 98 dolari pe baril
Prețurile petrolului au înregistrat luni dimineață, 25 mai, una dintre cele mai puternice corecții din ultimele săptămâni, după apariția unor semnale privind apropierea unui acord între Statele Unite (SUA) și Iran.
Cotația petrolului Brent din Marea Nordului, referința internațională pentru piața petrolieră, a scăzut cu aproape 6%, ajungând la 97,73 dolari pe baril în jurul orei 05:00 GMT (08:00 ora locală). În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) cobora cu 4,73%, până la 92,03 dolari pe baril.
Scăderea vine după ce președintele Donald Trump a declarat sâmbătă că detaliile finale ale unui acord de încetare a ostilităților cu Iranul sunt în curs de negociere și vor fi anunțate în perioada următoare.
În paralel, premierul Shehbaz Sharif, care acționează ca mediator, a anunțat că Pakistanul se așteaptă să găzduiască în curând o nouă rundă de negocieri între Washington și Teheran.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
Petrolul venea după o perioadă de tensiuni și creșteri accelerate
Corecția de luni apare după mai multe săptămâni de volatilitate accentuată pe piața energiei.
Săptămâna trecută prețurile petrolului au scăzut după ce Donald Trump a anunțat amânarea unui atac militar planificat asupra Iranului, reducând temporar temerile privind o escaladare imediată în Orientul Mijlociu.
La acel moment, petrolul Brent coborâse cu peste 2%, până la 109,15 dolari pe baril, în timp ce WTI ajunsese la 107,28 dolari.
Înaintea actualei corecții, cotația Brent depășise pragul de 110 dolari pe baril, alimentată de riscurile geopolitice și de temerile privind aprovizionarea globală.
Astfel, doar în câteva zile, piața a trecut de la niveluri de peste 110 dolari la mai puțin de 98 dolari pe baril.
Strâmtoarea Ormuz rămâne principalul risc pentru piața petrolului
În pofida scăderii prețurilor, analiștii avertizează că riscurile pentru piață nu au dispărut.
Analistul Saul Kavonic, de la MST Marquee, a declarat că există acum „o rază de speranță” privind reducerea tensiunilor dintre SUA și Iran, ceea ce pune presiune descendentă pe prețuri pe termen scurt.
Totuși, specialiștii estimează că vor fi necesare luni pentru revenirea completă a fluxurilor de petrol și gaze și pentru refacerea infrastructurii afectate.
Punctul critic rămâne în continuare Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol și gaze.
Analiștii avertizează că, chiar și într-un scenariu favorabil, întreg lanțul logistic (transport, descărcare, rafinare și distribuție) ar avea nevoie de aproximativ 52 de zile pentru revenirea la normal.
Estimările din piață indică faptul că stocurile globale continuă să scadă și ar putea reveni la niveluri normale abia spre finalul anului 2027.
Vezi și Aurul își pierde din strălucire: petrolul scump și inflația schimbă așteptările investitorilor
Piețele financiare au reacționat pozitiv la reducerea tensiunilor
Relaxarea tensiunilor geopolitice s-a reflectat și în piețele financiare.
Bursa japoneză a crescut cu aproximativ 3% luni, iar indicele Nikkei 225 a depășit pentru prima dată pragul de 65.000 de puncte.
În același timp, piața bursieră din Taiwan a atins un nou nivel record.
Pe piața valutară, dolarul american s-a depreciat cu 0,2% față de yenul japonez, până la 158,9 yeni. Euro s-a apreciat cu 0,3%, ajungând la 1,1636 dolari, iar lira sterlină a urcat cu 0,3%.
Europa și Japonia, mari importatori de petrol, tind să beneficieze de scăderea prețurilor energiei, în timp ce Statele Unite, în calitate de exportator net de petrol, resimt diferit evoluțiile pieței.
Scenariul extrem rămâne pe masă: petrol la 150 de dolari pe baril
În pofida actualei corecții, analiștii avertizează că piața petrolului rămâne fragilă.
Jeff Currie, președinte executiv al Abaxx Commodity Exchange, avertiza recent că eventuale blocaje prelungite în zona Strâmtorii Ormuz ar putea împinge prețul petrolului spre 150 dolari pe baril.
Potrivit acestuia, problema principală nu este nivelul actual al prețurilor, ci disponibilitatea fizică a petrolului și viteza cu care stocurile globale se reduc.
Pentru economiile europene, inclusiv România, un nou șoc petrolier ar putea însemna presiuni suplimentare asupra inflației, costurilor de transport și prețurilor la energie.
Vezi și AIE își reduce estimările privind petrolul în 2026. Războiul din Iran impactează în profunzime piața
