Sari la conținut

Qualitance, compania IT din România ajunsă în topuri europene. O poveste despre prietenie și predestinare

Industria IT românească a ajuns la afaceri de peste 5 miliarde de euro anual. Numărul firmelor active se apropie de 15 mii şi pe lângă giganţii internaţionali au apărut start up-uri româneşti, extrem de dinamice, care îşi fac loc pe plan internaţional, în noua economie, extrem de deschisă. Astăzi cunoaştem povestea a doi tineri antreprenori care au decis să renunţe la slujbele stabile şi să-şi încerce norocul pe cont propriu. Ce a ieșit? Qualitance!

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Astăzi aflăm povestea a doi prieteni din copilărie, doi foşti colegi de bancă şi olimpici la matematică. Între timp au devenit şi parteneri în afaceri şi au pus pe picioare o companie în domeniul IT

- Cum am putea traduce ce faceţi voi, ca să înţeleagă omul care nu are treabă cu tehnologia?

- Vreau sa te gândeşti la smartphone-uri, ele sunt un produs fizic, dar tu când ajungi la un smartphone, nu îl iei doar pentru funcţionalitatea lui, este inclusiv faptul că ai muzica sau pozele într-un anumit tip de aplicaţie , explică antreprenorul Ioan Iacob.

- Ce puteţi să aduce voi în plus unui telefon?  De exemplu, îţi pot folosi telefonul respectiv ca un card pentru a intra în sălile de sport?

- În momentul de faţă răspunsul este nu, peste câteva zile situaţia va sta cu totul altfel şi asta datorită unui produs digital pe care Qualitance îl dezvoltă.  Unul dintre lucrurile foarte importante pentru noi este să dăm înapoi, să întoarcem lucrurile către societate.

- Şi făcând lucruri să înveţi din greşelile tale şi să îndrepţi ceea ce faci, îl completează partenerul de afaceri Radu Constantinescu.

Una dintre aplicaţiile dezvoltate de programatorii români de la Qualitance va fi folosită anul acesta de milioane de oameni din întreaga lume de Ziua Mondială a Curăţeniei.

„Mergi pe stradă, deschizi aplicaţia, vezi o zonă ce ar necesita să fie curăţată, îi faci o poză, specifici dimensiunea acesteia şi ce fel de materiale identifici acolo, fie plastic, fie lemn, ai semnalat acea problemă, se duce către letsdoitworld sau letsdoit românia, aceştia direcționează către autorităţi, acestea având un termen să cureţe acea locaţie, explică Bogdan Răduță, director de tehnologie.

Tot echipa condusă de Ioan şi Radu au dezvoltat şi o aplicaţie ce reduce cu 70% timpul de raportare între medicii rezidenţi şi cei coordonatori.

„În domeniul medical avem proiecte foarte diferite. Am lucrat cu clienţi în domeniu privat, care în alte ţări ajută modul în care sunt monitorizaţi pacienţii sau instrumentarul medical într-un spital”, spune Alina Rusei, director de resurse umane.

„Ceea ce am făcut, punând acel beacon (semnalizare - n.r.), puteam să îi spunem aparţinătorului exact în ce stadiu se află acea operaţie. Se află încă în camera de operaţie, la terapie intensivă sau în anestezie”, spune Bogdan Răduță. 

Iar pentru a ţine evidenţa echipamentelor medicale din spitalele din Statele Unite, specialiştii români au implementat pe ele un sistem de raportare cu cipuri.

„Un spital din Statele Unite investeşte 1-2 miliarde, în funcţie de dimensiunea spitalului, în echipamente medicale. O parte din aceste echipamente medicale, o parte din această investiţie 10 - 25 % în funcţie de spital, se pierde, fie că nu este folosită, fie se rătăceşte folosindu-se foarte des”, explică Bogdan Răduță.

- Ce aţi făcut voi a fost să implementaţi un sistem de urmărire a echipamentelui medical?

- Da, cât sunt folosite, unde sunt folosite.

- Lucraţi şi pe partea de inovaţie, ce înseamnă acest lucru? Cu cine colaboraţi, ce dezvoltaţi?

- Am lucrat cu cel mai mare retailer de mobilă din lume, dar pe partea de administrare de mall-uri. Unul dintre produse a fost o oglindă virtuală unde tu poţi să probezi tot felul de haine, nemaistând în cabine de probă să probezi fiecare articol de vestimentaţie în parte. Pur şi simplu ai oglinda în faţă şi testezi cu mâna ce haine vrei să probezi, explică Bogdan Ciocoiu, programator.

Până să ajungă la astfel de proiecte de inovaţie drumul a fost lung.

Radu Constantinescu și Ioan Iacob rememorează începuturile:

- Ce vă leagă pe voi doi, ce amintiri comune aveţi, ce pasiuni aveţi ? Când aţi colaborat prima oară

- Ne-am întâlnit prima oară la un cerc de matematică în clasa a V-a sau a VI-a. Ne-am văzut la concursuri, iar în clasa a IX-a ne-am pomenit să fim în aceeaşi clasă.  Independent, ambii am luat decizia să ne mutăm la un alt liceu unde era o clasă specială de matematică şi iarăşi ne-am regăsit, fără să fi discutat chestia asta, în clasa a X-a.

- Aţi fost şi colegi de bancă?

- Din momentul ăla am fost şi colegi de bancă.  

- Am înţeles că Cineva ne spune ceva.

- 2007 este anul în care aţi pornit afacerea, dar ce aţi făcut înainte să aveţi propria afacere în domeniul IT? 

- Eu m-am angajat din anul I de facultate într-o firmă de asigurări, unde am făcut o grămadă de chestii, de la vânzări la IT. Între timp am mai lucrat part-time tot la o firmă de IT. Iar după ce am terminat facultatea am rămas preparator în cadrul facultăţii de cibernetică, povestește Radu Constantinescu.

Şi ai rămas în domeniu, pentru că şi acum după 11 ani cu firma voastră, încă mergi la şcoală şi le predai studenţilor de la cibernetică.

- O văd ca pe o modalitate de give back, o modalitate să întorc ceva către cei care vin din urmă. În subsidiar, în familia mea amândoi părinţi sunt profesori, există o istorie în sensul ăsta şi probabil şi o vocaţie, spune Radu.

- Noi ca şi ţară am fost foarte buni în industria asta de IT de programare, tocmai pentru că am învăţat foarte multă matematică şi nu am fost focusaţi pe limbaje de programare, pe o tehnologie sau pe alta. Eu am terminat Politehnica. În timpul facultăţii am lucrat o vreme la Ubisoft, după facultate am lucrat o vreme la Ubisoft, spune și Ioan Iacob.

- Făceai jocuri de calculator?

- Da, eram programator.  După care m-am dus către un start-up american, la polul fix opus. Din Europa în Statele Unite şi din corporaţie în start-up.

- Ai lucrat şi la Adobe?

- Da, după acel start-up am lucrat şi la Adobe o perioadă.

- Aţi rămas prieteni, aţi fost parteneri la olimpiadele de matematică şi aţi pornit şi un business împreună. Cum a fost startul business-ului?

- Business-ul a pornit romantic. Nu aveam o idee de business. A fost mai mult o chestie... Radu, hai să facem ceva împreună, Ioan, hai să facem ceva împreună.  Am vrut să fim parte din cei care scriu istoria digitală, spune Ioan.

- Care a fost primul pas?

- Am făcut un site, spune Radu.

- Deşi aveam site şi număr de telefon pe site nu suna nimeni şi eram surprinşi, mărturisește Ioan.

- Dar ce aveaţi pe site ca să atrageţi clienţii?

- Aşa ne imaginam noi, că dacă avem un site, lumea o să ne sune şi o să ne ceară servicii, consultanţă.  Culmea, nu ne-a sunat nimneni, spune Ioan.

- Vă aduceţi aminte de primul contract, de primii bani din companie? 

- Primul contract a fost cu Adobe, compania din care plecasem. Pentru care am făcut un curs testing...

- Îi cunoşteai, aveai intrarea gata făcută, ai fost angajatul lor.

- Da, exact!

- După ce ai plecat, ne-au solicitat să ţinem un curs într-o disciplină destul de la început la momentul acela, intervine Radu.

- Cu ce bani aţi început business-ul?

- Au fost banii pe care îi pusese fiecare dintre noi deoparte din joburile anterioare. Credite, Radu a pus un apartament ipotecă, împrumuturi de la familie...

- Nu am avut un buget de la care să pornim şi practic a trebuit să fim inventivi şi să ne găsim surse de finanţare.  Practic, tot ce am construit după a fost reinvestind rezultatele anterioare, spune Radu.

- Adevărul este că a fost un start un pic forţat, dar mă bucur că s-a întâmplat aşa, pentru că acest lucru ne-a dat o rezistenţă şi o atenţie la detalii care ulterior ne-au făcut extrem de rezistenţi. Pe care ulterior am cărat-o în ADN-ul nostru în companie.

- A fost prima voastră încercare de antreprenori sau aţi mai încercat înainte alte experienţe de oameni de afaceri?

-  Cred că aveam 10 ani, 11 ani şi toţi colegii mei de clasă jucau ping-pong şi fie se pierdeau mingile, fie veneau profesorii şi le luau, iar eu aveam lângă casă un auto-moto-velo-sport, erau magazinele supercelebre rămase dinainte de 89, iar eu devenisem furnizor oficial de mingi de ping-pong al clasei, desigur la un added value, povestește Ioan Iacob.

- Le luai cu un preţ din magazin şi le vindeai la suprapreţ la şcoală?

- Nu le suprapreţ, adăugam o margine care acoperea efortul meu, transportul şi aşa mai departe.

- Nu întâmplător v-am găsit jucând ping-pong, exista o legătură a vieţii tale de antreprenor cu asta.

La fel ca în tenis, şi în afaceri, câştigă cei mai talentaţi.

- Ce face diferenţa între voi şi alte companii?

- Cred că partea asta de inovaţie. Sunt foarte puţine companii în Europa de Est care se ocupă de proiecte de inovaţie.  În materie de inovaţie, am lucrat pentru o firmă de electrocasnice de lux din Australia. Acolo ne-am folosit de realitatea augumentată şi le-am arătat cum ar putea să funcţioneze şi să arate produsul acela de lux la ei în bucătărie, fără ca el să fie acolo, explică Bogdan Ciocoiu, programator.

Qualitance şi-a luat avânt în anul 2010. După Adobe, a ajuns să-i fie client şi gigantul IBM, inițial pe partea de testare, apoi mult mai extins. Adevăratul boom a fost însă în 2012, când antreprenorii români au ajuns în Statele Unite şi au deschis colaborări în Silicon Valley.

- Nu a fost un plan meticulos, pus la punct, spune Radu Constantinescu. Ajungând în San Francisco şi lucrând cu diverşi clienţi de acolo l-am cunoscut pe Mike Parsons, care a devenit director de operațiuni al Qualitance, al cărui start-up a fost integrat în Qualitance acum doi ani şi cu ajutorul căruia am deschis biroul din Sidney.

- Aţi găsit oamenii potriviţi la momentul potrivit, pentru că ei v-au deschis uşile să ajungeţi şi în State şi în Australia.

- Nu a fost doar faptul că i-am găsit, dar cred că am avut şi deschiderea să îi ascultăm. Să primim sfatul şi să încercăm să îi aducem alături de noi, spune Radu Constantinescu.

Au reuşit să îi coopteze în echipa lor, în calitate de consilieri, pe Tom Chi, co-fondatorul Google X, Radu Cautiș, un român din industria IT din Statele Unite şi fondatorul MedTech Partners, şi pe Robert Neivert, un cunoscut investitor in industrie.

 

- Suntem aproape 200 de angajaţi. Suntem o companie românească, dar avem sedii atât în Sidney, până în capătul celălalt al lumii, în San Francisco, punctează Bogdan Răduță, director pentru tehnologie.

- Felul în care noi ne alegem oamenii contează cel mai mult. Ne dorim oameni care să îşi dorească mai mult şi după ce îi aducem trebuie să ne asigurăm că le punem la dispoziţie şi cadrul în care să facă lucrul ăsta, arată Alina Rusei, director de resurse umane.

- Am avut ocazia să lucrez la proiecte de inovaţie pe trei continente, plecând de la o firmă de cartier. Iar acum lucrez pentru cea mai mare platformă de marketing financial din State. Este o platformă pe care se întâlnesc cei mai mari jucători din piaţa de financial marketing, companii care au la bază miliarde de dolari fonduri pe an şi ei se întâlnesc aici pentru a-şi dezvolta afacerea, explică Bogdan Ciocoiu, programator.  

Anul trecut a avut două mari succese. A semnat cu cel mai mare client de pe piaţa americană şi în acelaşi timp a luat şi investiţii în luna septembrie, câteva milioane de dolari.

Un alt lucru cu care se mândrește echipa din România este viteza cu care poate dezvolta un produs sau un serviciu. Două zile de la idee la prototip şi zece săptămâni de la prototip la un produs validat, în condiţiile în care mai tuturor companiilor le trebuie între 12 şi 18 luni sa ajungă de la idee la primul prototip.

- Diferenţa o face curajul, spune Bogdan Răduță, directorul de tehnologie.  Încercăm să luăm cele mai complexe proiecte, să ne punem mintea la lucru şi să aducem de 10 ori un beneficiu prin ceea ce facem noi, creând aplicaţii software.

- Nu trebuie să concurezi unu la unu cu ce mai există în industrie. Iar ăsta a fost fundamentul cultural şi de viziune al Qualitance, explică antreprenorul Ioan Iacob.

Qualitance a intrat în topul Financial Times al companiilor cu cea mai rapidă ascensiune şi nu este singura performanţă.

- Am intrat în Deloitte Fast 50, pentru una dintre cele mai rapide creşteri din Europa. Anul trecut am fost desemnată compania IT a anului de către ANIS România, precizează Bogdan Răduță.

- În momentul de faţă, zona care este cea mai interesantă este zona în care ajutăm companii, start-up-uri inovative sau companii mari să îşi definească acele produse sau servicii care pot avea un impact mare în viitor, explică Radu Constantinescu.

- Tehnologia creează o nouă lume cu complet alte reguli şi altă dinamică.  Asta facem noi, lucrăm cu cele mai mari companii din lume pe care le ajutăm să îşi creeze noi produse şi servicii în lumea digitală, spune Ioan Iacob.

- Este greu să fii antreprenor în România?

- Da şi nu. Îţi trebuie un pic de curaj iniţial şi să accepţi că lucrurile nu vor fi confortabile, spune Radu Constaninescu.

- Eu nu cred în eticheta asta de antreprenor. Eu nu mă simt antreprenor, ca să fiu sincer. Mă simt un om care face ceva în care crede, pot face asta şi în propria mea companie şi angajat, mărturisește Ioan Iacob.

- Aţi sacrificat ceva?

- Nu cred că am sacrificat nimic, pentru că ce am ales a fost alegerea noastră şi am zis că are valoare mai mare decât ceea ce lăsăm deoparte, răspunde Ioan Iacob.

Concluzia? Dezvoltarea se obţine prin muncă şi inovaţie. Ea e adusă de oameni cu proiecte şi idei care au impact în ţară sau peste hotare. Din păcate, statul român investeşte prea puţin în cercetare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, România are o clasă de antreprenori care riscă pentru a ajunge la succes. Sunt cei pe care Digi24 îi prezintă în campania „România Fast Forward”. Găsiți aici toate reportajele acestei campanii.