10 ani de la decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga. Secretul unui succes istoric al României

eugen laurian amiral
Foto: Digi24

La 3 februarie 2019 se împlinesc 10 ani de la decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, în urma căreia România devenea mai mare cu 9.700 km2 de spații maritime, platou continental și zonă economică exclusivă din Marea Neagră. Echipa de 20 de experţi români, condusă de diplomatul Bogdan Aurescu, a demonstrat atunci, cu probe, că Insula Şerpilor – teritoriu ucrainean - era în realitate doar o stâncă. Era necesar acest lucru pentru că altfel, dacă insula ar fi fost locuită sau locuibilă, zona maritimă din jur ar fi revenit Ucrainei. Pentru că argumentele părţii române au fost solide, verdictul Curţii Internaţionale a fost în favoarea noastră, iar aplicarea hotărârii s-a făcut imediat.

În 16 septembrie 2004, România înregistra la Curtea de la Haga o solicitare oficială datată 13 septembrie 2004, prin care demara procedurile împotriva Ucrainei legate de delimitarea platoului continental şi zonele economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră.

Amiralul Eugen Laurian, membru al echipei României care a participat la procesul de la Haga, a povestit la Digi24 în ce context a fost făcut acest demers.

Cum a început disputa pe platoul din Marea Neagră

„Împărţirea mării, a mărilor între statele riverane, s-a pus cu precădere după al Doilea Război Mondial, când preşedintele Americii a ţinut un discurs în care a arătat că populaţia trebuie să beneficieze şi de resursele existente pe platoul continental. Multe state au delimitat marea între ele şi astfel s-a ajuns ca şi România să discute această delimitare. Şi a început-o cu fosta Uniune Sovietică, începând cu 1967.

România şi URSS au purtat, timp de 20 de ani, 10 runde de negocieri fără rezultat, pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor exclusive economice în Marea Neagră.

După destrămarea URSS, s-au mai purtat 34 de runde de negocieri între România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră.

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „Problema spinoasă era delimitarea maritimă. Am făcut parte din această echipă încă de la început. Evident, rolul conducător l-a avut MAE, pentru că aşa este şi firesc, era o problemă internaţională, un acord între două state, nu putea fi altcineva decât MAE. Dar MAE a simţit nevoia să aibă în această echipă ca membri, în afară de experţii lor, jurişti cu precădere şi experţi în topografie, hidrografie, de la poliţia de frontieră”.

De ce au eșuat negocierile

Negocierile dintre România şi Ucraina au continuat până în 2004, dar au eşuat, pentru că Ucraina nu accepta aplicarea regulilor de delimitare maritimă conforme practicii Curţii Internaţionale de Justiţie.

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „Domnul Aurescu, cred că avea 26-27 de ani pe vremea aceea, şeful comisiei. Toţi ceilalţi din MAE, care îl secondau, erau undeva la 25, chiar sub 25 de ani. Vă spun cinstit şi i-am spus-o şi domnului Aurescu, am avut o strângere de inimă la prima întâlnire cu ucrainenii şi era culmea, pe teritoriul lor, la Kiev, când am văzut la masa noastră tinereţea Ministerului de Externe”.

Bogdan Aurescu, coordonatorul echipei, pledoarie în 2 septembrie 2008 în fața Curții de la Haga: „Este pentru prima oară când România se prezintă în faţa acestei Curţi în cadrul unui caz de litigiu. Doamnă şi domnilor juraţi, în opinia României, acest caz nu este unul foarte complex. Această constatare este făcută în baza faptului că nu sunt revendicări teritoriale între părţi şi contextul geografic nu este prea complicat de circumstanţe excepţionale, dacă nu ar fi prezenţa Insulei Şerpilor în zona de delimitare”.

Miza procesului de la Haga

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „În septembrie 2004, România a făcut solicitarea, în calitate de stat reclamant, deci noi am reclamat Ucraina, am făcut solicitarea la Haga. Eu cred că dacă am putea aduna toate dosarele, locul acesta aici ar fi nimic. Cert este că documentul final sau documentele finale pe care le-am trimis noi la Haga au avut 1713 pagini, în limba engleză, o variantă şi a doua variantă în limba franceză, fiecare exemplar în 120 de exemplare”.

12 200 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă erau disputaţi de România şi Ucraina.

Bogdan Aurescu, agentul României la Curtea Internațională de Justiție, pledoarie la 2 septembrie 2008: „Pentru a lua în considerare, voi spune în engleză contramemoriul Ucrainei, cadrul geografic larg de lucru al zonei şi în particular discrepanța marcată a lungimii coastei, am încheiat citatul. Vedeţi acum pe ecran, precum şi în dosarele dvs, linia de demarcaţie propusă de Ucraina. Prin ce metodă, pentru ce motiv ştiinţific propune Ucraina această deplasare a liniei provizorie, este încă un mister pe care Ucraina nu-l explică, aşa cum nu şi-a exprimat nici poziţia din timpul negocierilor anterioare pe care le-a purtat cu România.

Peste 1.700 de pagini de documente

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „Eu personal m-am ocupat de realizarea câtorva sute de hărţi şi schiţe şi calcule tehnice, pentru că trebuiau făcute calcule pe suprafeţe maritime. Aceste documente, şi v-am spus, erau 1700 de pagini, au fost duse la Haga, curtea a avut o perioadă de aproximativ un an să le studieze, după care ne-a chemat la faza de susţinere orală. Faza de susţinere orală, e prima dată când am văzut o astfel de Curte, în sala mare a Palatului de Justiţie de la Haga, împărţită în două ca şi auditoriu, pe o parte eram noi, reclamantul, pe de altă parte era Ucraina”.

Bogdan Aurescu, coordonator echipă pentru CIJ, Haga, pledoaria din 15 septembrie 2008: „Doamnă preşedinte, Ucraina se străduiește să abată atenţia Curţii de la lipsa de argumente care au dus la trasarea liniei propuse de ea, în favoarea chestiunii legate de lungimea liniei de coastă, care este acum alfa şi omega cazului ei, mantra ei”.

Secretul pledoariilor

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „Experţii noştri diplomatici au fost capabili să-şi susţină cauza, şi Bogdan Aurescu, şi Cosmin Dinescu, care a fost imediat în spatele lui, au susţinut şi în engleză, şi în franceză cauza, pe când ucrainenii, în afara celui care reprezenta echipa, care doar a susţinut salutul de bun venit în limba ucraineană, toate pledoariile lor au fost susţinute de avocaţii internaţionali pe care i-au angajat”.

15 septembrie 2008, pledoarie Bogdan Aurescu în engleză: „Doamnă președinte, limita de delimitare propusă de România în pledoariile scrise și orale, este făcută într-o manieră potrivită și este și perfect rezonabilă. Este susţinută atât de argumente legale detaliate, cât și de dovezi”.

Procesul de la Haga a durat 4 ani, 4 luni şi 18 zile. Pledoariile orale ale României în acest proces au durat 18 ore şi s-au desfăşurat pe parcursul a 6 zile. Discursurile au fost susţinute de 170 de proiecţii cu hărţi şi alte materiale.

Bogdan Aurescu, pledoarie 15 septembrie 2008: „Aşa cum am demonstrat în discursul anterior, din prima rundă de pledoarii ale României, singura explicaţie este că nu doar această linie, ci şi linia prezentată de Ucraina în faţa Curţii, nu corespund unei aplicări corecte a metodei de delimitare dezvoltată de această Curte”.

Decizia Curții din 3 februarie 2009

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „S-a terminat procesul, am revenit acasă şi după șase luni echipa română este convocată la Haga pentru a audia decizia Curţii”.

Decizia Curții, pronunțare din 3 februarie 2009: „Linia de limitare maritimă stabilită de Curte începe la punctul 1, care începe de la intersecţia limitei exterioare a mării teritoriale a României, cu marea teritorială a Ucrainei, în jurul Insulei Şerpilor, aşa cum este menţionat în articolul 1 al tratatului regimului de frontieră, din 2003”.

79,34% din suprafaţa în dispută (aprox. 9700 km2) au fost atribuiţi României prin Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie, de la Haga, pe 3 februarie 2009.

Amiral Eugen Laurian, membru al echipei României: „Pentru noi nu a fost o surpriză, chiar ne aşteptam ca linia să ne fie şi mai favorabilă, pentru că noi speram ca din cei 12.200 de km pătraţi, cel puţin 12.000 să ne revină, pentru că erau mai aproape de ţărmul nostru”.

Prin câştigarea procesului de la Haga, România a rămas în posesia resurselor de hidrocarburi din zonă, relevante pentru securitatea energetică a ţării.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate