Sondaj. Este suveranitatea națională afectată de apartenența la Uniunea Europeană? Ce cred românii

Aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, iar procentul este într-o ușoară creștere față de luna septembrie a anului trecut, arată un sondaj INSCOP. Totuși, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai.

Conform celui mai recent sondaj INSCOP, realizat în perioada 12-14 ianuarie, 38,9% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, iar numărul este într-o ușoară creștere față de luna septembrie 2025, când 38.1% dintre respondenți considerau acest lucru. 

De partea cealaltă, 45,9% dintre respondenți consideră contrariul - că apartenența la UE nu afectează suveranitatea țării, însă procentul acestora este în scădere cu aproape 7 procente față de luna septembrie a anului trecut. 

Deși aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai, iar 57% spun contrariul. 

Chestionați ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% susțin că ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE, 11,8% spun că nu ar trebui să facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate, iar 11,2% susțin că țara noastră ar trebui să iasă din UE.

Nu în ultimul rând, cei mai mulți români, 54,9%, consideră că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. 

„Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea”

„Datele reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar.

Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”, susține sociologul Remus Ștefureac.

În același timp, preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire arată că de fapt cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile izolării. „Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate”, mai spune sociologul.

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Editor : A.G.