Guvernele din cinci state membre ale UE erodează „în mod constant şi intenţionat” statul de drept, a avertizat cea mai importantă organizaţie europeană pentru apărarea libertăţilor civile, în timp ce standardele democratice se deteriorează în alte şase ţări, inclusiv în democraţii puternice din punct de vedere istoric, iar în România situaţia stagnează - nici nu s-a înrăutăţit, nici nu s-a îmbunătăţit, relatează The Guardian.
Bazându-se pe dovezi furnizate de mai mult de 40 de ONG-uri din 22 de ţări, Uniunea pentru Libertăţi Civile în Europa (Liberties) a încadrat guvernele din Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Italia şi Slovacia în categoria care erodează în mod activ statul de drept.
Pe de altă parte, Liberties a identificat Belgia, Danemarca, Franţa, Germania şi Suedia, toate ţări cu puternice tradiţii democratice, ca fiind „în declin”: locuri în care statul de drept este în declin în anumite domenii, fără ca această erodare să facă parte dintr-o strategie politică generală.
Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Ţările de Jos, România şi Spania au fost toate clasificate drept „ţări în stagnare”, definite ca ţări în care condiţiile statului de drept nu s-au îmbunătăţit şi nici nu s-au deteriorat, se arată în raportul de 800 de pagini.
Raportul grupului Liberties pentru 2026, publicat luni, a arătat că statul de drept a înregistrat un regres în toate domeniile - justiţie, combaterea corupţiei, libertatea presei şi mecanismele de control ale societăţii civile - în Slovacia, sub guvernul populist, autoritar şi pro-Moscova al lui Robert Fico, notează The Guardian, citată de News.ro.
Situaţia este la fel de sumbră în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, „rămâne într-o categorie aparte, continuând să promoveze legi şi politici din ce în ce mai regresive, fără niciun semn de schimbare”, potrivit raportului.
Polonia a intrat, de asemenea, în categoria din care face parte şi România, a statelor „în stagnare” în materie de drepturile omului, pentru că prim-ministrul Donald Tusk încearcă să restabilească elemente-cheie ale statului de drept – precum un sistem judiciar independent – desfiinţate de fostul guvern al partidului Lege şi Justiţie (PiS), dar este împiedicat de veto-ul prezidenţial.
Progresele limitate înregistrate până acum de Polonia „arată cât de dificilă şi fragilă poate fi restabilirea independenţei instituţionale compromise”, a arată Liberties.
Doar Letonia a meritat statutul de „muncitor harnic”, având un guvern care îmbunătăţeşte activ standardele statului de drept.
Raportul critică instituţiile UE
Raportul a mai arătat că mecanismele UE de combatere a erodării statului de drept au fost în mare parte ineficiente, majoritatea statelor membre eşuând în a transforma orientările în acţiuni concrete, în ciuda recomandărilor formulate de Comisia Europeană de-a lungul mai multor ani.
S-a constatat că 93% din toate recomandările din raportul privind statul de drept al executivului UE pentru 2025 erau repetări din anii anteriori, multe fiind preluate fără nicio modificare a formulării, în timp ce numărul de recomandări noi a scăzut la jumătate faţă de 2024.
Din cele 100 de recomandări ale Comisiei evaluate de Liberties, în cazul a 61 nu s-a înregistrat niciun progres, iar alte 13 au înregistrat o deteriorare.
„Raportul Comisiei avea menirea de a stimula acţiuni concrete”, a arătat Ilina Neshikj, directoarea executivă a Liberties. Însă, după şapte ediţii anuale, concluziile Liberties evidenţiază „nu doar regresul, ci şi eforturile continue şi deliberate de a submina statul de drept. Repetarea recomandărilor fără o urmărire semnificativă nu va inversa această tendinţă”, a avertizat ea.
Raportul a criticat, de asemenea, instituţiile UE în general, afirmând că, în 2025, acestea „au consemnat multe dintre problemele observate în statele membre”, dar au eşuat în a aplica şi apăra în mod consecvent drepturile fundamentale.
„Au normalizat utilizarea procedurilor legislative excepţionale, accelerate, au redus protecţia drepturilor fundamentale cheie şi au condus o campanie concertată împotriva organizaţiilor de monitorizare”, a acuzat Kersty McCourt, consilier senior la Liberties. Când se întâmplă acest lucru, a adăugat McCourt, instituţiile „subminează credibilitatea UE şi a propriilor rapoarte privind statul de drept”.
În ce privinţe s-a deteriorat situaţia statului de drept
Liberties a constatat că, în 2025, condiţiile statului de drept s-au deteriorat cel mai mult în ceea ce priveşte pilonul democratic al „echilibrului puterilor”: capacitatea ONG-urilor independente şi a societăţii civile de a se organiza, de a contesta deciziile şi de a trage guvernele la răspundere.
S-a constatat o creştere a legislaţiei regresive şi a sancţiunilor severe pentru participarea la proteste interzise, inclusiv în Ungaria, unde evenimentele Pride au fost interzise, iar organizatorii acestora, inclusiv primarul Budapestei, au fost supuşi unei anchete oficiale.
În Italia, a fost adoptat un decret de securitate extrem de restrictiv care incriminează blocajele rutiere şi alte forme de disidenţă, dar consolidează garanţiile pentru poliţie. În mai multe state membre, protestatarii pentru climă şi pro-Palestina s-au confruntat cu interdicţii şi incriminări.
Pilonul justiţiei a înregistrat, de asemenea, o lipsă de progrese, a afirmat Liberties, subliniind în special ceea ce a numit „o tendinţă emergentă a unui discurs politic din ce în ce mai critic sau ostil faţă de sistemul judiciar şi instituţiile de drepturile omului”.
Raportul a constatat puţine progrese şi în ceea ce priveşte eforturile anticorupţie.
În ceea ce priveşte libertatea presei, doar un număr mic de state au înregistrat îmbunătăţiri vizibile. Atacurile asupra jurnaliştilor au crescut în Bulgaria, Croaţia, Italia, Ţările de Jos şi, în special, în Slovacia.
Editor : Liviu Cojan
